Aceasta este o cronologie a orașului Bălți.
Parte a Țării Moldovei
1620, 4 octombrie - prima atestare documentară certă a Bălțiului apare în comentariile referitoare la expedițiile polonezilor împotriva Imperiului Otoman.Руслан Михалевский. Академия наук: 1421 год не является датой первого упоминания о Бельцах. Газета "СП", 23 februarie 2016Marșalcovschi, Teo-Teodor. Geneza municipiului Bălți: concept urbanistic și prima atestare . Anuarul Catedrei Disciplini Socioumanistice, 2007/2008. - Bălți: Presa Universitară Bălțeană (2009), p. 6 - 28. 1651 - la Bălți înnoptează starețul rus Arsenii Suhanov și solii turc, cazac și moldovean, mergând spre Iași. 1652 - la Bălți staționează Timuș Hmelnițki, fiul lui Bogdan Hmelnițki, fiind în drum spre Iași pentru a se căsători cu domnița Ruxandra, fiica domnitorului moldovean Vasile Lupu. 1766, 20 august - domnitorul Grigore al III-lea dăruiește Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iași o parte din moșia Bălților, dincolo de apa Răutului, din locul domnesc înspre răsărit, și delimitează hotarele dintre satul Slobozia și târgul Bălți. Frații Panaite devin proprietari ai Bălțiului. 1777-1778 - mai mult de jumătate din locuitorii or. Bălți au decedat în timpul epidemiei de ciumă (pestă). 1782 - satul Bălți este ridicat la rangul de târg, oraș mic de moșieri. 1795 - este finisată construcția actualei Catedrale Sf. Nicolae (inițial destinată armenilor catolici), însă sfințită după ritual ortodox, fiind supusă Episcopiei Hușilor.Халиппа, И. Н. Сведения о церквях Бессарабии в 1812-1813 гг. . Кишинёв: Лито-Типография, 1907, стр. 272. 1804 - Sfințirea Bisericii (catedralei) „Sf. Nicolae” cu statut de biserică ortodoxă.
Perioada țaristă
1812, 28 mai - anexarea teritoriului interfluviului Prut-Nistru de către Imperiul Rus, formând oblastul Basarabia (din 1873 Gubernia Basarabia). 1813, 21 august - prin ordinul țarului Alexandru I al Rusiei, a fost înființată Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului. 1818, 26 aprilie - fiind în drum de la Camenița Podolie spre Chișinău, împăratul Alexandru I înnoptează la Bălți, unde îl ajunge vestea despre nașterea nepotului Alexandru, viitorul împărat al imperiului. Cu această ocazie, a dat dispoziție să i se acorde localității statut de oraș. 1824, 1 mai - Pedagogul Petre Cunițchi înființează la Bălți prima instituție de învățământ - Școala Parohială primară cu predare în limba română. 1826, 2 aprilie - Printr-un decret imperial, ținutului Iași i se stabilește stema, care reprezintă un cap de cal pe un scut, provenită din stema județului Iași. 1828 - La Bălți, Hotin, Tighina și Cetatea Albă încep să funcționeze școli ținutale. 1830 - O mare parte a populației din Bălți moare în urma epidemiei de ciumă. 1845 - Este elaborat primul plan urbanistic al orașului Bălți. 1845 - Sunt deschise trei hedere, școli elementare private evreiești, în care copiilor li se predă limba ebraică, Biblia și noțiuni fundamentale despre iudaism. 1856 - Are loc înființarea parcul orășenesc (actualul Scuarul Maria). 1858 - Populația or. Bălți constituie 8 077 de locuitori. 1861 - Este finisată construcția Spitalului evreiesc pentru săraci din Bălți (15 paturi). 1868 - Este deschisă Școala Eparhială de Băieți. 1869, 4 septembrie - La Bălți este deschisă o Școală Duhovnicească pentru zona de nord a Basarabiei. 1872 - Inaugurarea Spitalului orășenesc (20 de paturi). 1875 - Școala Eparhială de băieți din Bălți este transferată la Edineț. 1875, 2 octombrie - Adunarea Zemstvei ținutului Iași hotărăște să deschidă în oraș o școală de meserii. 1881 - Pavel Kuzminski este ales președinte al Zemstvei județului Bălți. 1882 - În or. Bălți are loc un incendiu de mari proporții. 1884 - Cu ajutorul moșierului Nicolae Casso (Cașu), este construit un bloc nou al Spitalului Orășenesc Bălți. 1885 - se elaborează stema or. Bălți, însă fără a fi aprobată. 1887, 6 martie - printr-un decret imperial, județul Iași își schimbă denumirea în județul Bălți. 1888 - În satul Slobozia-Bălți este finalizată construcția din piatră, pe locul celei vechi, din lemn, a Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. 1892-1894 - Este construită calea ferată Slobodka-Râbnița-Bălți-Slobozia-Ocnița-Lipcani. 1894 - Inaugurarea Liceului evreiesc de Fete. 1903-1905 - Este construit podul de piatră peste râul Răut, pod ce unește Bălțiul cu Slobozia. 1904 - Spitalul evreiesc din Bălți este transferat într-o clădire nouă. 1906 - Este construită Fabrica de Bere de către firma germană TOPF, devenită S.A. Arcașul. Din 2002, întreprinderea devine moldo-cehă cu denumirea „Beermaster” S.A. 1906, 10 septembrie - Inaugurarea Gimnaziului de băieți, ulterior (din 1918) Liceul de băieți „Ion Creangă”. 1907 - Ion Pelivan este numit judecător de Bălți. 1909 - La Bălți este instalată prima rețea telefonică. 1912, 9-19 august - Gheorghe Ghibănescu, istoric și scriitor, întreprinde o călătorie prin orașele Basarabiei: Bălți, Hotin, Noua Suliță, Soroca, Chișinău etc. 1912 - Este construit podul de lemn pe râul Răuțel (Podul Chișinăului). 1914-1917 - Este construită artera de căi ferate Bălți-Ungheni-Iași. 1917, martie - Este creat Sovietul de deputați ai muncitorilor din Bălți. Conducerea Sovietului se afla în mâinile eserilor, menșevicilor și bundiștilor. 1917, 6 martie - Șeful Guvernului Provizoriu, prințul G. E. Lvov, îl numește în calitate de comisar al ținutului Bălți pe medicul Calistrat Hinculov. 1917, 30 aprilie - La Bălți are loc adunarea cetățenilor moldoveni atât din oraș, cât și din împrejurimi întru susținerea stăpânirii noi și a revendicărilor naționale. 1917, 7 mai - Congresul învățătorilor din ținutul Bălți adoptă o hotărâre privind limba de predare în scoli: în localitățile cu locuitori moldoveni, învățătura să se facă în limba moldovenească, iar în satele cu locuitori de alte neamuri să se deschidă scoli cu predare în limba localnicilor. Pentru școală națională au pledat românii basarabeni: Fală, Vrabie, Leahu, preotul Dimitriu, precum și unii alolingvi: Șișko, Kamenski, Nikolin și Vasterman. 1917, 18 mai - La insistența comitetului din Bălți al Partidului Național Moldovenesc, zemstva județeană adoptă hotărârea de a introduce limba română ca obiect de studiu în școlile de toate nivelurile din județ. 1917, octombrie - La Bălți sunt deschise cursuri de trei săptămâni pentru învățătorii școlilor românești din județ. Lecțiile sunt ținute de: Onisifor Ghibu, Mihai Baciu, D. Lupan, O. Boieru ș.a.
Unirea cu România
1918, 3 martie - În sala Zemstvei (actualul „Oficiu de Stare Civilă”) cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată aderarea județului și a orașului Bălți la Patria-mamă. Județul Bălți a fost primul din Basarabia, care a votat unirea necondiționată a Basarabiei la România. 1918-1920 - În localitate se publică primele gazete românești: „Glasul Moldovei” și „Unirea”. 1918, 22-23 ianuarie - În urma unor lupte crâncene între ostașii armatei române (Divizia I Cavalerie, condusă de generalul Aurel Marinescu, chemată de Sfatul Țării) și detașamentele înarmate rusofone și bolșevice (avându-i în frunte pe A.G. Paladi, G.I. Galagan, A.V. Popa), orașul Bălți este eliberat.
Perioada interbelică
1918, 12 aprilie - Prima vizită a lui George Enescu la Bălți. 1919, 2 februarie - Este deschisă Biblioteca Societății culturale și de binefacere George Enescu, prima bibliotecă de carte românească din Bălți, cu aproape 1000 de volume (în afară de ziare și reviste). 1919, 15 decembrie - La Bălți apare revista „Unirea literară”. 1920, 19 mai - Regele României, Ferdinand I, face un popas la Bălți. 1922 - Este fondat Combinatul de uleiuri nr. 1, care a stat la baza actualei S.A. „Floarea-Soarelui” 1923 - Episcopia Hotinului cu sediul la Bălți este condusă (până în 1935) de episcopul Visarion Puiu. 1924 - La Bălți sunt editate publicațiile: „Revista arhivelor” (cu profil istoric) și ziarul economic și social „Basarabia” care au ființat până în 1926. 1924, 26 iulie - Legea României declară învățământul primar unitar obligatoriu și gratuit. 1924, 28 septembrie - Punerea pietrei de temelie a Catedralei episcopale cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, la care au fost prezenți principele Carol, moștenitorul tronului, și Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. 1924 - este înființat liceul de fete.Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească”. Partea II. Dicționarul istoric și geografic. Volumul I (A-J). București: Editura „Cartea Românească” S. A., 1931, p. 1519. 1926 - Se înființează la Bălți: Camera de Comerț și Industrie, Camera de Agricultură. Sunt puse bazele unui muzeu specializat. 1928, 28 octombrie - La Slobozia-Bălți este inaugurată Banca Populară „Folosul”. Președinte al Consiliului de administrare a fost ales Constantin Harconiță. 1930 - Deschiderea Fabricii de Zahăr (Usmanski), în prezent Combinatul de Produse Alimentare. 1932, 24 ianuarie - La Bălți apare „Cuget Moldovenesc”, foaie lunară a Societății Culturale Naționale „George Enescu”. Prim-redactor: Petre Stati. 1932 - Sfințirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Bălți, pe teritoriul cimitirului moșierului Lungu (demolată de regimul comunist la 16 iulie 1964). 1932 - La Bălți apare volumul de poezii „Spre viitor” de Petre Stati. 1932, 8-28 septembrie - Are loc prima expoziție internațională a mărfurilor de larg consum. 1933 - Apariția revistelor: „Curierul literar” (Redactor: I. Moșneațchi), „Revista copiilor”. 1934 - În centrul orașului au fost inaugurate ansamblul arhitectonic cu Teatrul „Scala” și două cinematografe: „Modern” și „Lux”. Pe scena teatrului au evoluat soprana Iza Kremer, mezzosoprana Eugenia Babad-Cioculescu, Maria Tănase, Maria Filotti, George Enescu, Gică Petrescu, Teatrul „Cărăbuș” cu Constantin Tănase. 1935 - În cadrul Liceului de Băieți „Ion Creangă”, apare revista „Crenguța”, care a ființat până în 1940. 1935 - Este pusă temelia Liceului de Fete „Domnița Ileana” (arh. Etti-Rosa Spirer), în prezentul Corpul administrativ la Universității de Stat „Alecu Russo”. 1935 - Este dezvelit monumentul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (monument demolat de regimul comunist prin anii ’50). 1935, 2 iunie - Sfințirea Catedralei „Sf. Împărați Constantin și Elena”, la care a participat Carol II, rege al României. În 1961 este devastată de comuniști și transformată în muzeu. 1937 - George Enescu dă un concert în sala Teatrului „Scala” din Bălți. 1937 - Este finisată construcția noului Palat al Camerei de Agricultură din Bălți. 1940, 15 aprilie - În sala Teatrului „Scala” are loc o șezătoare literară, la care participă membrii Societății Scriitorilor Români: prof. Niculae I. Herescu, președintele Societății, Ioan A. Bassarabescu, Radu Boureanu, Ion Buzdugan, Ion Minulescu, Virgil Carianopol, Octav Dessila, Nicolae Dunăreanu, George Gregorian și Dimitrie Iov.
Prima ocupația sovietică
1940, 28 iunie - Ocuparea orașului de către trupele sovietice. 1940, iulie-august - De la Gara de Nord începe deportarea masivă a băștinașilor în regiunile siberiene și Ural. 1941, 13 iunie - Deportarea masivă a băștinașilor ia amploare.
Eliberarea Basarabiei
1941, 7. iulie - Trupele române eliberează or. Bălți. 1941, august - Își reîncepe activitatea Camera Agricolă din Bălți. 1943, 31 octombrie - Este dat în folosință noul local cu trei nivele al Liceului de Băieți „Ion Creangă”.
A doua ocupația sovietică
1944, 26. martie- Trupele sovietice ocupă or. Bălți. 1944, 24 mai - Pe teritoriul unde de câteva veacuri existau un abator și un ocol pentru vite, și-a început activitatea Combinatul de Carne, azi S.A. „Basarabia-Nord” din Bălți. 1944 - În Bălți începe să activeze Stațiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare. 1944 - Este înființată Fabrica de Lapte, azi S.A. „Incomlac”. 1944 - Este înființat Combinatul de Vin și Coniac, azi S.A. „Barza albă”.