Secretar al apărării al Statelor Unite ale Americii

Secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii este directorul Departamentului de Apărare al Statelor Unite, departamentul executiv al forțelor armate și membru de grad superior al cabinetului federal..DoDD 5100.1: Enclosure 2: a. Poziția sa este subordonată în cadrul armatei doar președintelui Statelor Unite, care este . Această funcție corespunde în multe țări celei de . Secretarul apărării este numit de președinte cu Senatului, fiind de obicei membru al cabinetului și, prin lege, membru al ..

Funcția de secretarul al apărării este acordată conform , iar dispozițiile generale prezentate la punctul § 113 din prevăd că acesta „răspunde la ordinele președintelui” și este însărcinat cu gestionarea și controlarea Departamentului Apărării. Același statut îl desemnează pe secretar drept „adjunctul principal al președintelui în materie de chestiuni ce țin de Departamentul Apărării”. Pentru a evita instaurarea unei , odată lăsat la vatră, un ofițer de armată nu poate fi numit în funcția de secretar al Apărării în următorii șapte ani fără o derogare din partea Congresului.The National Security Act of 1947 originally required an interval of ten years after relief from active duty, which was reduced to seven years by Sec. 903(a) of the 2008 National Defense Authorization Act.

Subordonat președintelui, secretarul apărării este parte a și are autoritatea de a toate componentele militare administrare de Departamentul Apărării - armata, infanteria marină, marina, forțele aeriene și cele - precum și paza de gardă când controlul este transferat departamentului.Joint Publication 1: II-9, II-10 & II-11. Numai secretarul apărării, președintele sau Congresul poate autoriza transferul controlului operațional al armatei între cele trei departamente militare - , și - și cele unsprezece . Deoarece secretarul este învestit cu puteri care le depășesc pe cele ale tuturor ofițerilor de armată și este subordonat doar președintelui în ierarhia militară, titularul său este uneori denumit în mod neoficial „comandatul suprem adjunct”.Trask & Goldberg: pp.11 & 52Cohen: p.231. este principalul consilier pe probleme militare al secretarului apărării și al președintelui.

Secretarul de stat, , secretarul apărării și procurorul general sunt considerate cele mai importante funcții ale cabinetului datorită dimensiunii și influenței departamentelor respective.Cabinets and Counselors: The President and the Executive Branch (1997). Secretarul în funcție este în retragere Lloyd Austin, primul afro-american care a ocupat această funcție.

Lista secretarilor apărării Cel mai longeviv secretar al apărării este Robert McNamara, ocupând funcția timp de 7 ani și 39 de zile. Dacă luăm în considerare două mandate neconsecutive, al doilea cel mai lung mandat îi aparține lui Donald Rumsfeld, care a fost în funcție cu 10 zile mai puțin decât McNamara. Al doilea cel mai lung mandat fără întreruperi îi aparține lui Caspar Weinberger: 6 ani și 306 zile.

Cel mai scurt mandat îi aparține lui Elliot Richardson (114 zile), fiind numit procuror general ca urmare a demisiilor provocate de afacerea Watergate. Nu luăm în considerare secretarii adjuncți ai apărării și , care au ocupat funcția temporar pentru câteva săptămâni.

Partide

Statut

Note

Bibliografie suplimentară Cohen, Eliot A. (2003). Supreme Command: Soldiers, Statesmen and Leadership in Wartime. New York: Anchor Books. ISBN 978-1-4000-3404-8. Cole, Alice C.; Goldberg, Alfred; Tucker, Samuel A.; et al., eds. (1978). The Department of Defense: Documents on Establishment and Organization 1944–1978 (PDF). Washington, D.C.: Historical Office, Office of the Secretary of Defense/U.S. Government Printing Office. Department of Defense Key Officials September 1947 – February 2019 (PDF). Washington, D.C.: Historical Office, Office of the Secretary of Defense. Huntington, Samuel P. (1957). The Soldier and the State. Cambridge, Massachusetts: The Belknap Press of Harvard University Press. ISBN 0-674-81736-2. King, Archibald (1960) . Command of the Army (PDF). Military Affairs. Charlottesville, Virginia: The Judge Advocate General's School, U.S. Army. Mahan, Erin R., and Jeffrey A. Larsen, eds. (2012). „Evolution of the Secretary of Defense in the Era of Massive Retaliation: Charles Wilson, Neil McElroy, and Thomas Gates, 1953–1961”, Cold War Foreign Policy Series: Special Study 3 (September 2012), vii–41. Stevenson, Charles A. (2006). SECDEF: The Nearly Impossible Job of Secretary of Defense. Dulles, Virginia: Potomac Books. ISBN 1-57488-794-7. Trask, Roger R.; Goldberg, Alfred (1997). The Department of Defense 1997–1947: Organization and Leaders (PDF). Washington, D.C.: Historical Office, Office of the Secretary of Defense/U.S. Government Printing Office. ISBN 0-16-049163-0.

Surse istorice Cheney, Dick; Cheney, Liz (2011). In My Time: A Personal and Political Memoir. New York: Simon & Schuster. ISBN 978-1-4391-7619-1. Rumsfeld, Donald (2011). Known and Unknown: A Memoir. New York: Sentinel. ISBN 978-1-59523-067-6.

Surse digitale „Department of Defense Directive 5100.01 Functions of the Department of Defense and Its Major Components”. Office of the Secretary Defense, Director of Administration and Management, Directorate for Organizational & Management Planning.

Legături externe Site oficial

Apaărare