John Brown () a fost un lider aboliționist american. A ajuns cunoscut pe plan național mai întâi pentru aboliționismul său radical și pentru luptele din Bleeding Kansas. În cele din urmă, a fost capturat și executat pentru o tentativă de instigare a la înainte de Războiul Civil American. Brown avea convingeri religioase puternice, și credea că este „un instrument al Domnului”, crescut pentru a da lovitura de moarte sclaviei americane, acțiune pe care o considera o „obligație sfântă”. Brown a fost principalul exponent al acțiunii violente în cadrul mișcării aboliționiste americane: el credea că violența este necesară pentru a pune capăt sclaviei americane, deoarece decenii de eforturi pașnice au eșuat. Brown a spus în repetate rânduri că, lucrând pentru a-i elibera pe sclavi, el urmează Regula de Aur și Declarația de Independență a SUA, care afirmă că „toți oamenii sunt creați egali”. El a afirmat în mod repetat că, în opinia sa, aceste două principii „înseamnă același lucru”.
Brown a dobândit pentru prima dată atenție națională atunci când a condus voluntarii anti-sclavie împreună cu propriii săi fii în timpul crizei Bleeding Kansas de la sfârșitul anilor 1850, un război civil la nivel de stat disputat pentru a influența decizia dacă Kansas va intra în Uniune ca stat sclavagist sau stat liber. El era nemulțumit de pacifismul aboliționiștilor, spunând despre pacifisti: „Oamenii ăștia numai dau din gură. Nouă acum ne trebuie acțiune – acțiune!” În mai 1856, Brown și fiii săi au ucis cinci susținători ai sclaviei în , ca răspuns la de către forțele pro-sclavie. Brown a comandat apoi forțele anti-sclavie îa și .
În octombrie 1859, Brown asupra de la (astăzi în Virginia de Vest), cu intenția de a declanșa o mișcare de eliberare a sclavilor care să se răspândească spre sud; el pregătise o pentru un stat american revizuit, fără sclavie, deziderat pe care spera să-l realizeze. El a cucerit armurăria, dar șapte persoane au fost ucise și zece sau mai multe au fost rănite. Brown intenționa să-i înarmeze pe sclavi cu arme din arsenal, dar doar câțiva sclavi s-au alăturat răscoalei sale. Oamenii lui Brown care nu fugiseră au fost uciși sau capturați de locale și de pușcașii marini americani, cei din urmă conduși de Robert E. Lee. Brown a fost judecat pentru trădare împotriva statului Virginia, pentru uciderea a cinci bărbați și incitarea la o insurecție a sclavilor. A fost găsit vinovat de toate capetele de acuzare și a fost spânzurat la , prima persoană executată pentru trădare din istoria Statelor Unite.
Raidul de la Harpers Ferry și , ambele relatate pe larg în ziarele naționale, au escaladat tensiunile care au dus, un an mai târziu, la și la Războiul Civil American. Sudiștii se temeau că și alții vor călca în curând pe urmele lui Brown, încurajând și înarmând răscoale ale sclavilor. În Nord, Brown a devenit un erou național. Soldații Uniunii mărșăluiau în război pe noul cântec „”, care îl ilustra ca pe un martir al libertății. Brown a fost descris și ca un martir eroic și vizionar, dar și ca un nebun și un terorist.
Începutul vieții și familia
Familia și copilăria miniatura| Casa natală a lui Brown, , fotografiată în 1896, distrusă de incendiu în 1918. John Brown s-a născut pe , în . Al patrulea dintre cei opt copii ai lui (1771–1856) și Ruth Mills (1772–1808), și-a descris părinții drept „săraci, dar respectabili”. Tatăl lui Owen Brown era căpitanul John Brown (1728–1776), care a murit în Armata Revoluționară, la New York, pe . Sora sa mai mare Anna Ruth s-a născut în 1798, iar frații săi mai mici Salmon și Oliver Owen s-au născut în 1802 și, respectiv, 1804. John Brown a mutat piatra de mormânt a bunicului său la din . O inscripție pe acea piatră funerară îl descrie pe cpt. John Brown ca „a patra generație, în descendență obișnuită, din , unul dintre Părinții Pelerini, care a debarcat de pe Mayflower, la Plymouth, Massachusetts, la ”, deși această genealogie este astăzi contestată. Ruth Mills era fiica lui Gideon Mills, de asemenea ofițer în Armata Revoluționară. Era de origine neerlandeză și galeză. Pe când Brown era foarte mic, tatăl său și-a mutat familia pentru scurt timp în orașul lui natal, . Unul dintre frații săi a fost Frederick, care l-a vizitat când era în închisoare, în așteptarea execuției; altul era Salmon.
În 1805, familia s-a mutat, din nou, în , în , care la acea vreme era în mare parte sălbăticie; aceea a devenit cea mai anti-sclavie regiune a țării. Fondatorul Hudsonului, , cu care tatăl lui John se întâlnea des, a fost nu doar un aboliționist, ci și un susținător al „rezistenței în forță a sclavilor”.Owen Brown a devenit un cetățean important și bogat din Hudson. A deschis o tăbăcărie. , tatăl președintelui Ulysses S. Grant, a fost angajatul său și a locuit cu familia Brown timp de câțiva ani. Owen detesta sclavia și a participat la activitățile și dezbaterile anti-sclavie ale lui Hudson, oferind o fugarilor din Underground Railroad. Neavând o școală dincolo de nivelul elementar în Hudson la acea vreme, John a studiat la școala Elizur Wright, tatăl celebrului , din satul aflat în apropiere.Mama lui John, Ruth, a murit în 1808. În memoriile sale, el a scris că a jelit-o ani de zile. Deși o respecta pe noua soție a tatălui său, nu a simțit niciodată o legătură emoțională cu ea. Fratele mai mic al lui John, Oliver Owen Brown (1804–1858), a fost și el aboliționist.
Tinerețea La 16 ani, Brown și-a părăsit familia și a venit în est cu scopul de a dobândi o educație liberală. Ambiția lui era slujirea Evangheliei: „la un moment dat [am] sperat să fiu eu însumi pastor”. Urmărind acestui obiectiv, el s-a consultat și s-a sfătuit cu pastorul Jeremiah Hallock, pe atunci cleric din , a cărui soție era o rudă a lui Brown și, după cum a fost sfătuit acolo, s-a dus la , unde, sub îndrumarea pastorului Moses Hallock, s-a pregătit pentru facultate. El ar fi continuat la Amherst College,dar a suferit de o inflamație a ochilor care în cele din urmă a devenit cronică și l-a împiedicat să-și continue studiile, așa că s-a întors la Hudson.
Înapoi la Hudson, Brown a învățat singur dintr-o carte să facă topografie. A lucrat pentru scurt timp la tăbăcăria tatălui său înainte de a deschide o tăbăcărie de succes în afara orașului împreună cu fratele său adoptiv Levi Blakeslee.Cei doi au locuit împreună, iar Brown era un bucătar bun. Pâinea, totuși, i-o făcea o văduvă, dna. Amos Lusk și, pe măsură ce afacerea de tăbăcărie a crescut pentru a include calfe și ucenici, Brown a convins-o pe văduvă să se ocupe și de curățenie, „mutându-se în cabana lui din bușteni” împreună cu fiica ei Dianthe, cu care Brown s-a căsătorit în 1820. Nu se cunoaște nicio fotografie a ei, dar el a descris-o pe Dianthe drept „o fată remarcabil de simplă, dar îngrijită, harnică și economică, cu un caracter excelent, evlavie serioasă și bun simț practic”. Ea era „la fel de profund religioasă ca și soțul ei”. Primul lor copil, , s-a născut 13 luni mai târziu. În cei 12 ani de viață căsătorită, Dianthe a născut 7 copii, dar a murit din cauza complicațiilor la naștere în 1832.
Brown cunoștea Biblia în detaliu și putea surprinde chiar și mici erori în recitarea Bibliei. Nu a consumat niciodată tutun și nu a băut nici ceai, cafea sau alcool. După Biblie, cărțile sale preferate au fost lui Plutarh și „poveștile lui Cromwell și Napoleon”.
Perioada din Pennsylvania miniatura| , în 1885 După ce a părăsit Hudsonul, John Brown a trăit mai mult în Pennsylvania decât oriunde altundeva, inclusiv în North Elba. (familia lui a locuit acolo ani de zile, dar John Brown însuși a trăit doar șase luni consecutive în North Elba.) Potrivit unui prieten din Pennsylvania, care l-a vizitat în închisoarea din chiar înainte de execuție, „a făcut aluzie la [comitatul] Crawford ca fiind foarte drag pentru el, deoarece pământul său a fost sfințit ca locul de odihnă al fostei sale soții și a doi preaiubiți copii”.
În 1825, în ciuda succesului tăbăcăriei, și după ce în anul precedent construise o casă destul de mare, Brown și familia sa s-au mutat la , în căutarea unui loc mai sigur pentru sclavii fugari. Acolo a cumpărat de teren, a defrișat o optime din el și a construit rapid o cabană, o tăbăcărie cu 18 cuve și două etaje, și un hambar; în acesta din urmă era o cameră secretă, bine ventilată, pentru adăpostirea sclavilor care fugeau. Din 1825 până în 1835, tăbăcăria a fost un punct important de oprire în cadrul lui , și în acest timp, Brown „a ajutat la trecerea [în Canada] a aproximativ 2.500 de sclavi”.
Brown a câștigat bani prin studiile geologice pentru noi drumuri și s-a implicat și în ridicarea unei școli, ale cărei ore se desfășurau la început în casa lui, și a atras un predicator. De asemenea, a ajutat la înființarea unui oficiu poștal, iar în 1828 președintele John Quincy Adams l-a numit primul din ; a fost din nou numit în acea funcție de președintele Andrew Jackson, și a îndeplinit funcția până când a părăsit Pennsylvania în 1835. El a livrat corespondență timp de câțiva ani de la Meadville, Pennsylvania, prin Randolph până la , la aproximativ . A plătit o amendă la Meadville pentru că a refuzat să fie încorporat în miliție. În această perioadă, Brown a operat o afacere interstatală de bovine și piei împreună cu o rudă, Seth Thompson, din estul statului Ohio.
În 1829, unele familii de albi i-au cerut lui Brown să-i ajute să alunge băștinașii americani care vânau anual în zonă. Brown le-a răspuns: „Nu voi avea nimic de-a face cu un act atât de rău. Mai degrabă mi-aș lua pistolul și aș ajuta să vă alung pe voi din țară.” În copilărie, în Hudson, John nu numai că intrase în contact cu indienii locali, ci „stătea printre ei... și a învățat câte puțin din graiul lor”. De-a lungul vieții, Brown a avut relații pașnice cu băștinașii americani, și chiar i-a însoțint în expediții de vânătoare și i-a invitat să mănânce în casa lui.
În Richmond, Brown s-a implicat în înființarea unei Societăți Congregaționale, ale cărei prime întruniri au avut loc în tăbăcărie.
În 1831, fiul cel mic al lui Brown a murit, la vârsta de 4 ani. Brown s-a îmbolnăvit, iar afacerile sale au început să sufere, lăsându-l cu datorii grele. În vara anului 1832, la scurt timp după moartea unui fiu nou-născut, a murit și soția sa Dianthe, fie în timpul nașterii, fie ca o consecință imediată a acesteia.A rămas cu copiii , Jason, și Ruth. La , Brown s-a căsătorit cu Mary Ann Day (1817–1884), în vârstă de 17 ani, originară din comitatul Washington, New York; era sora mai mică a menajerei lui Brown la acea vreme. În cele din urmă, ei aveau să aibă 13 copii. „cu multă mândrie spunea că are șapte fii care să-l ajute în cauza” abolirii sclaviei.
Materialul de arhivă despre perioada petrecută de John Brown în comitatul Crawford, Pennsylvania, inclusiv tăbăcăria sa, este deținut de Biblioteca Pelletier, Colegiul Allegheny, Meadville, Pennsylvania.
Înapoi în Ohio În 1836, Brown și-a mutat familia din Pennsylvania la Franklin Mills, Ohio. Acolo s-a împrumutat foarte mult pentru a cumpăra terenuri în zonă, terenuri de-a lungul canalelor care erau în construcție, construind și exploatând o tăbăcărie pe malul în parteneriat cu Zenas Kent. Zenas era tatăl lui ; Franklin Mills este acum cunoscut sub numele de , în onoarea lui Marvin. Brown a devenit director de bancă și se estimează că avea o avere de 20.000 de dolari (echivalentă cu circa 500.000 de dolari în 2020). Ca mulți alți oameni de afaceri din Ohio, a investit prea mult în credite și obligațiuni de stat și a suferit mari pierderi financiare în . Când a pierdut o proprietate o fermă Brown a fost și închis când a încercat să și-o păstreze, refuzând să o cedeze noului proprietar.
În Franklin Mills, potrivit soțului fiicei Ruth Brown, Henry Thompson, al cărui frate a fost ucis la Harpers Ferry: