Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în anul 2023.

Evenimente Ianuarie

5 ianuarie – Arheologii raportează că semnele notaționale de acum ~ 37.000 de ani din peșteri, care aparent transmit comportamentul sezonier al speciilor de animale desenate lângă ele, reprezintă de fapt o proto-scriere. Totuși, unii cercetători nu sunt convinși, spunând că „ipotezele cercetătorilor nu prezintă dovezi suficiente”. 6 ianuarie – O colaborare internațională condusă de Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong este publicată în Nature Communications, care arată că valurile de căldură marine ascunse, asociate cu vârtejuri oceanice care modulează valurile interne subacvatice, amenință ecosistemele de coastă, ducând la încălzire subterană neașteptată și albirea severă a coralilor și mortalitate la adâncime. 10 ianuarie O a doua planetă potențial asemănătoare Pământului din sistemul TOI 700 este raportată folosind date de la TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) al NASA. Este modelat impactul pe termen lung al pierderii biodiversității în Madagascar, sugerând că recuperarea după extincții ar putea dura până la 23 de milioane de ani.

11 ianuarie Oamenii de știință de la NASA raportează detectarea lui LHS 475 b, o exoplanetă asemănătoare Pământului – și prima exoplanetă observată de telescopul spațial James Webb. Diametrul exoplanetei LHS 475 b este 99% din cel al Pământului dar este mult mai fierbinte, temperatura în timpul zilei fiind estimată la 475 °C. Planeta își finalizează o orbită în jurul stelei sale în doar două zile. NASA publică imagini ale unui disc de resturi care înconjoară pitica roșie AU Mic, făcute de telescopul spațial James Webb, capturând detalii situate la 750 de milioane de km de stea – echivalentul orbitei lui Jupiter în sistemul nostru solar. Teleportarea energiei este demonstrată pentru prima dată de cercetătorii din New York, folosind un computer cuantic IBM. 12 ianuarie – Un studiu raportează reduceri mari ale stratului de zăpadă în Alpi, subliniind nevoile de adaptare la schimbările climatice din cauza impactului acestora asupra climei și activităților socio-economice.. 17 ianuarie – Administrația Națională de Meteorologie anunță că anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România. Temperatura maximă înregistrată în 2022 a fost de +41,7 °C la Calafat, pe 23 iulie. Cei mai călduroși cinci ani din perioada 1900–2022 sunt: 2019, 2020, 2022, 2015 și 2007. 23 ianuarie – Un studiu geofizic al Universității din Beijing și publicat în Nature raportează că rotația nucleului interior al Pământului a încetat să se rotească mai repede decât suprafața planetei. Se crede că acest lucru nu are efecte majore și că acest fenomen este parte a unui ciclu care se repetă la aproximativ 70 de ani, care coincide cu alte câteva periodicități geofizice. 24 ianuarie – NASA și Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare anunță că reiau planurile pentru realizarea unui propulsor nuclear. Motorul urmează să fie testat pe orbită în 2027 iar utilizarea lui ar putea reduce considerabil timpul necesar pentru a străbate distanța de la Terra la Marte. 25 ianuarie – Inginerii de la Universitatea Chineză din Hong Kong proiectează roboți de dimensiuni milimetrice capabili să schimbe rapid între starea lichidă și starea solidă. Dispozitivele ar putea fi folosite pentru a repara electronice sau pentru a îndepărta obiecte străine din corp. 27 ianuarie – Un studiu din revista Joule arată că lumea are suficiente pământuri rare și alte materii prime pentru a trece de la combustibilii fosili la energia regenerabilă. 30 ianuarie – Oamenii de știință climatologi folosesc inteligența artificială pentru a prezice că încălzirea globală va depăși pragul de încălzire de 1,5°C în următorul deceniu, cu o șansă de aproape 70% pentru un prag de 2°C între 2044 și 2065, chiar dacă emisiile scad rapid.

Februarie

1 februarie C/2022 E3 (ZTF), o cometă de culoare verde din Norul lui Oort, care trece pe lângă Pământ după o perioadă de 50.000 de ani, se află în punctul cel mai apropiat de planeta noastră. Un articol din revista Leonardo examinează experimentele lui Leonardo da Vinci asupra gravitației în Codex Arundel și prezintă o soluție folosind mecanica newtoniană pentru a confirma „principiul echivalenței” al lui Leonardo. 6 februarie – Astronomii anunță descoperirea a 12 sateliți suplimentari ai lui Jupiter. 8 februarie În urma observațiilor telescopului spațial CHEOPS s-a descoperit că planeta minoră Quaoar are un sistem de inele. Oamenii de știință din SUA propun ca praful lunar să fie lansat de pe o stație spațială situată între Pământ și Soare astfel încât să formeze un scut împotriva efectelor încălzirii globale. Două studii arată cum microbiomul poate conduce și interacționa cu sindromul de oboseală cronică. 13 februarie – Cunoștințele privind sănătatea publică devin mai solide: un studiu demonstrează că programele de mese școlare pot îmbunătăți substanțial sănătatea tinerilor, măsurată prin IMC. Oamenii de știință arată asocieri între consumul de alimente ultra-procesate (cum ar fi cerealele pentru micul dejun) și mortalitatea legată de cancer la aproximativ 200.000 de participanți din Marea Britanie (31 ianuarie). O analiză generală confirmă faptul că activitatea fizică este extrem de benefică(de ~1,5 ori mai eficientă decât consilierea) pentru ameliorarea simptomelor de depresie, anxietate și suferință la adulți și ar trebui să fie o „abordare principală” (1 februarie). University press release: Oamenii de știință, folosind date despre aproximativ 9 milioane de cetățeni americani, raportează că poluarea aerului răspândită la nivel mondial este un potențial factor de risc pentru depresia cu debut tardiv (10 februarie). Un studiu extinde dovezile leziunilor osoase legate de poluarea aerului (14 februarie). University press release: 14 februarie – Centrul național de date privind zăpada și gheața din SUA a raportat că scăderea întinderii gheții marine din Antarctica a doborât recordul stabilit anul trecut. O mare parte a coastei Antarcticii este lipsită de gheață. Este al doilea an când extinderea Antarcticii a scăzut sub 2 milioane de km2.

15 februarie Pe baza unui laringe fosilizat de Pinacosaurus grangeri, oamenii de știință raportează că posibilele sunete pe care le-ar fi putut produce dinozaurii anchilosauri erau asemănătoare sunetelor emise de păsări. Un studiu întărește invalidarea argumentului comun pentru costurile mari ale medicamentelor în care se reflectă investițiile în cercetare și dezvoltare, constatând că în ultimele decenii, cele mai mari companii biofarmaceutice au cheltuit mai mult pentru vânzări, activități generale și administrative (cum ar fi marketing și publicitate) decât pentru cercetare și dezvoltare. De asemenea, menționează că investițiile publice din trecut sugerează că s-ar fi putut obține inovații valoroase în mod accelerat și concluzionează că prețurile ridicate în mediile specifice, precum și prețurile mai mari ale medicamentelor noi nu sunt justificate. News report about the study: 16 februarie – O nouă metodă eficientă pentru îndepărtarea dioxidului de carbon din ocean este descrisă de cercetătorii MIT. Sistemul ar putea fi implementat și de nave care ar procesa apa de mare în timp ce călătoresc, sau de platformele de foraj în larg sau de fermele piscicole de acvacultură. 21 februarie – Mai mulți cercetători de la Universitatea Autonomă din Chile au cercetat mai multe roci ale unei delte preistorice din deșertul Atacama din Chile, regiune care seamănă foarte mult cu planeta Marte, folosind tehnologia NGA (Next Generation Sequencing). Rezultatul a fost că 9% dintre secvențele genetice nu se încadrează în nici o categorie cunoscută, în timp ce 40% pot fi încadrate taxonomic doar vag. S-a propus termenul de „microbiom întunecat”, o categorie în care sunt incluse toate microorganismele al căror genom nu a putut fi încadrat cu exactitate. Situația de pe Marte ar putea fi similară cu cea din deșertul Atacama. 22 februarie – Arheologii raportează cele mai vechi dovezi ale utilizării arcului și săgeților în afara Africii – în urmă cu aproximativ 54.000 de ani în Franța, arătând că cel mai timpuriu H. sapiens cunoscut că a migrat în teritoriile Neandertal a folosit aceste tehnologii.

Martie

1 martie – Este raportat un nou record pentru cea mai apropiată și mai veche pereche binară de pitice ultrareci. Stelele nou descoperite, într-un sistem numit LP 413-53AB, orbitează una pe alta în doar 17 ore și se crede că au o vechime de miliarde de ani. 8 martie – Un nou mod de captare a carbonului, care transformă gazul în bicarbonat de sodiu și îl stochează în siguranță în apa de mare, se dovedește a fi de trei ori mai eficient decât metodele existente. 10 martie – Întregul creier al unei larve de Drosophila melanogaster este cartografiat în detaliu complet pentru prima dată, arătând toți cei 3.016 neuroni și 548.000 de sinapse. 14 martie Cercetătorii medicali raportează o reducere cu 24% a riscului de boli cardiovasculare la femeile care urmează o dietă de tip mediteranean. Este lansat GPT-4. 15 martie Inginerii de la MIT au dezvoltat tehnici de reparare care permit unui robot aerian de mărimea unei insecte să continue să zboare chiar 20% din vârful aripii a fost tăiat. Este prezentată prima dovadă clară a vulcanismului activ pe Venus, pe baza unei reanalizări a imaginilor vechi de la sonda spațială Magellan. 21 martie – Analiza probelor de la asteroidul 162173 Ryugu, situat în apropierea Pământului, dezvăluie prezența uracilului, una dintre cele patru nucleobaze din ARN necesare vieții. 22 martie – Astronomii raportează studii conform cărora ʻOumuamua, un obiect interstelar descoperit în 2017, care a trecut prin Sistemul Solar, a fost, până la urmă, o cometă „care a început ca un planetezimal înghețat”. În timpul călătoriei sale prin spațiul interstelar, a fost supus razelor cosmice care „au bombardat” apa, eliberând hidrogenul, iar acesta a rămas captiv în corpul obiectului. Pe măsură ce ʻOumuamua s-a apropiat de Soare, căldura a eliberat, la rândul său, hidrogenul blocat, acționând ca un „propulsor”. 29 martie: Un studiu pe 90.000 de adulți constată că nivelurile crescute de activitate fizică pot reduce riscurile de mortalitate asociate cu durata scurtă sau lungă a somnului. Astronomii identifică o gaură neagră „ultramasivă”, una dintre cele mai mari descoperite vreodată și prima confirmată prin lentile gravitaționale, în centrul galaxiei Abell 1201 BCG. 30 martie Un studiu al curenților oceanici de adâncime din jurul Antarcticii arată că aceștia ar putea încetini cu 40% până în 2050, cu implicații semnificative pentru clima globală. Botaniștii raportează că plantele aflate sub stres emit sunete ultrasonice, care pot fi interpretate și pot fi relevante pentru agricultură.

Aprilie

5 aprilie – Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) raportează că gazele cu efect de seră au continuat să crească rapid în 2022 și că nivelurile de CO2 din atmosferă sunt acum cele mai ridicate din 4,3 milioane de ani. 10 aprilie – Un studiu în Nature explică rolul consumului nesustenabil al elitelor în crizele urbane de apă. În Cape Town, de exemplu, cei mai bogați oameni, reprezentând 14% din populație, folosesc jumătate din apa orașului, în timp ce cei mai săraci, care reprezintă 62%, folosesc doar un sfert. 13 aprilie – În revista Science, astronomii raportează imagistica directă a HIP 99770 b, o nouă exoplanetă găsită la 133 de ani-lumină distanță. 14 aprilie – Sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este lansată de Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a căuta viața în sistemul jovian, cu o dată estimată de sosire în 2031. 18 aprilie – Astronomii raportează studii care au concluzionat că „... planetele din zonele locuibile ale stelelor cu metalicitate scăzută sunt cele mai bune ținte pentru a căuta viață complexă pe uscat”. 19 aprilie