Lacul Tsimanampetsotsa (în ; numit și Lacul Tsimanampesotse) este un lac moderat din provincia Toliara, în sud-vestul Madagascarului. Este situat aproximativ la . Lacul este protejat în și face parte, de asemenea, dintr-un sit Ramsar. Situl Ramsar are o suprafață totală de , în timp ce suprafața lacului propriu-zis este mult mai mică.

Numele lacului în malgașă înseamnă „lac fără delfini”. Este considerat un loc sacru, utilizat pentru închinare, ceremonii și ritualuri. Tabuurile locale contribuie la prevenirea poluării apei; înotul și utilizarea pirogilor sunt interzise. Apa, noroiul și unele plante din lac sunt folosite în medicina tradițională (Tahirindraza și Marikandia 2015).Rasoloariniaina, JR. 2017. Physico-chemical water characteristics and aquatic macroinvertebrates of Lake Tsimanampesotse, south-western Madagascar. African Journal of Aquatic Science. 42: 191–199. 10.2989/16085914.2017.1357532.

Lacul are o lungime de aproximativ 20 km, o lățime de circa 2 km și este relativ puțin adânc (adâncime maximă de aproximativ 2 m). Este situat într-o zonă de colaps a Podișului Mahafaly, într-un bazin evaporitic închis, mărginit la est de calcare marine eocene și la vest de o fâșie lată de aluviuni care acoperă platforme joase de calcar.Loewen, M. A., Samonds, K. E., and Ramarolahy, M. F. 2001. Lake Tsimanampetsotsa, A Modern Alkaline Playa Lake in Madagascar. The Geological Society of America (GSA), Annual Meeting, November 5–8, 2001. Zona este acoperită de depozite nisipoase recente și cuaternare. În preistorie a existat aici un paleolac cu drenaj terestru (au fost identificate sedimente deltaice depuse de un sistem de paleodrenaj). Paleolacul era mult mai mare și mai adânc, fapt sugerat de liniile de țărm fosile care înconjoară marginile exterioare ale bazinului.

Apa este sodică, foarte mineralizată și moderat alcalină (pH ~ 8,0), cu concentrații relativ ridicate de amoniac și fosfați. Salinitatea se apropie de cea a apei marine, fiind ușor diluată în sezonul ploios. S-a sugerat că lacul ar putea fi conectat indirect cu marea, însă această ipoteză nu a fost confirmată. Partea estică a lacului primește unele aporturi de apă dulce și prezintă, în mod constant, concentrații de sare mai scăzute decât partea vestică. Bazinul puțin adânc determină variații semnificative ale suprafeței lacului chiar și la mici fluctuații ale nivelului apei. În sezonul uscat, nivelul apei poate scădea considerabil, lăsând expuse întinse zone de compartimente hipersaline în jurul unui lac redus ca suprafață.

Clima și hidrologia Lacul Tsimanampetsotsa se află într-o zonă cu climat semi-arid, caracterizată prin temperaturi diurne ridicate și precipitații reduse. Regiunea se numără printre cele mai aride din Madagascar, primind aproximativ 300 mm de precipitații anual. În plus, cantitatea și distribuția precipitațiilor sunt extrem de imprevizibile, ploile fiind adesea locale. Nu există cursuri de apă de suprafață, iar lacul nu are afluenți sau emisar. Nivelul apei depinde în principal de precipitații, precum și de unele aporturi subterane provenite din acvifere situate mai spre interior. O rețea de ape subterane se găsește la poalele Podișului Mahafaly, cu trei izvoare permanente (Mande, Andranonaomby și Manava), precum și numeroase infiltrații și izvoare intermitente. Nivelul lacului crește în anii cu precipitații suficiente și scade atunci când evaporarea depășește alimentarea.

Vegetație Printre plantele emergente capabile să crească în apa sodică se numără papura sudică () și rogozuri din genul . Halofita Salicornia pachystachya este una dintre puținele specii care tolerează salinitatea extremă și apare frecvent izolată în zonele foarte saline.Jolly, P.; Oberle, R.; Albignac. 2016. Key Environments: Madagascar. Elsevier. Alte specii tolerante la sare colonizează platourile pe măsură ce nivelul apei se retrage, inclusiv Salsola littoralis, Atriplex perrieri, precum și unele ierburi (, ) și feriga de mangrovă (). Specia introdusă poate fi întâlnită în mici pâlcuri de-a lungul țărmului estic.

Fauna acvatică Concentrațiile ridicate de fosfați, rezultate din eroziune, sunt considerate principalul factor limitativ al diversității faunei acvatice. Nu există pești. Au fost documentate nevertebrate aparținând a patru grupuri taxonomice (Annelida, Gastropoda, Crustacea și Insecta). Bogăția taxonomică a atins valori maxime (15 taxoni) în aprilie (sezonul ploios) și a scăzut la 11 taxoni în august (sezonul uscat). Partea estică a lacului prezintă constant o diversitate mai mare decât partea vestică, probabil din cauza salinității mai reduse. Crustaceele sunt grupul cel mai răspândit. Fauna acvatică documentată include: Annelida (viermi inelați), familia (lipitori de apă dulce fără fălci). Gastropode (melci): (Planorbidae), petiti și sp. (Hydrobiidae). Crustacee: Grandidierella mahafalensis (Aoridae) și Halmyrapseudes thaumastocheles (Apseudidae).

Insectele identificate includ diptere (Diptera), coleoptere (inclusiv larve de și adulți din familiile și ), efemeroptere (Ephemeroptera), hemiptere din familiile , și , precum și libelule (familia ) și zigoptere (familia ).

Păsări Peste 34 de specii de păsări au fost înregistrate în zona lacului.Goodman SM, Raherilalao MJ, Rakotomalala D, Rakotondravony D, Raselimanana AP, Razakarivony HV, Soarimalala V. 2002. Inventaire des vertébrés du Parc National de Tsimanampetsotsa (Toliara). Akon’ny Ala 28:1–36. Flamingii mari (Phoenicopterus roseus) sunt uneori prezenți în număr mare și cuibăresc pe lac; au fost observați și flamingi mici (). Lacul și compartimentele saline constituie un habitat important pentru numeroase specii de păsări acvatice amenințate,International Union for Conservation of Nature (IUCN). 2019. The IUCN Red List of Threatened Species. http://www.iucnredlist.org [accessed 2019] inclusiv prundărașul madagascan () (VU), și susține o colonie de reproducere a corcodelului madagascan () (EN).

Note

Tsimanampetsotsa Categorie:Parcuri naționale din Madagascar Categorie:Atsimo-Andrefana