Cortinarius largus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius,Index FungorumMycobank este o ciupercă necomestibilă regional destul de frecventă, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește, de la câmpie la munte, solitar sau în grupuri mai mici pe sol umed și calcaros (dar cel puțin preferă solurile alcaline) în păduri de foioase și mixte, în special sub fagi, mai rar și pe lângă stejari. Timpul apariției este din (august) septembrie până în noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 208-209 - 1, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 146-147, ISBN 3-405-12124-8

Taxonomie thumb||left|93px|Elias Fries Numele binomial Cortinarius percomis a fost determinat de renumitul savant Elias Magnus Fries, de verificat în cartea sa Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum din 1838,Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 259 fiind și numele curent valabil (2022).

Sinonime obligatorii sunt Phlegmacium largum a botanistului german Friedrich Otto Wünsche din 1877,Dr. Otto Wünsche: „Die Pilze. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis”,Editura B. G. Teubner, Leipzig 1877, p. 133 precum Gomphos largus a compatriotului său Otto Kuntze din 1898,Otto Kuntze: „Revisio generum plantarum:vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae internationales cum enumeratione plantarum exoticarum in itinere mundi collectarum”, vol. 3, Leipzig 1898, p. 854 ambele bazând pe descrierea lui Fries.

Toți ceilalți taxoni sunt și ei recunoscuți drept sinonime.

Epitetul specific este derivat din adjectivul latin (=abundent, larg, mult),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 673 datorită aspectului destul de voluminos.

Descriere thumb|left|240px|Cooke: Cortinarius largus Pălăria: cărnoasă și compactă are un diametru între 5-15 (17) cm, este la început boltită emisferic cu marginea răsucită spre interior, apoi convexă, aplatizându-se cu timpul numai puțin. Cuticula netedă este pe vreme uscată mătăsoasă și ușor încarnată fibros, dar la umezeală slinoasă, adesea mucoasă (cauza pentru ce a fost asociată subgenului Phlegmatium). Coloritul este la început complet palid violet, decolorându-se foarte repede brun-liliachiu, brun-violet, mai târziu brun de alune, prezentând doar o margine îngustă albăstruie care în cele din urmă dispare. Lamelele: sunt subțiri și aglomerate, uneori chiar ceva ondulate, cu lameluțe intercalate și bifurcate, aderate slab bombat la picior, muchiile fiind slab zimțate. În tinerețe poartă între marginea pălăriei și picior fragmente ale vălului parțial în formă de cortină gri-albicioasă, formată din fibre foarte fine ca păienjeniș. Coloritul este în tinerețe destul de puternic violet până gri-violaceu, devenind cu timpul gri-brun și la bătrânețe brun de scorțișoară. La apăsare, lamelele se decolorează adesea sângeriu până brun-roșiatic. Piciorul: are o lungime de 5-12 (15) cm și o lățime de 1,5- 2,5 cm, este neted, grosolan, compact și plin pe dinăuntru, spre sus mai mult sau mai puțin cilindric, uneori ceva îndoit, îngroșându-se spre baza țuguiată nu rar pronunțat bulbos. Nu poartă un inel. Coloritul, inițial palid liliachiu sau albicios zonat deschis albăstrui-violet, se decolorează cu timpul murdar gri-brun până bej-brun, mereu cu o tentă de violet sau roz-violet, rămânând doar în vârful adesea brumat de culoarea anterioară. Tija se decolorează la apăsare ca lamelele. Carnea: cărnoasă și fermă, este albicioasă cu nuanțe deschis albăstruie până violete care sunt în tinerețea buretelui mai intense. Nu se decolorează după tăiere. Mirosul inițial imperceptibil devine cu timpul neplăcut dulcișor-pământos, gustul fiind blând. Caracteristici microscopice: are spori ocru-gălbui, alungiți în formă de migdale până aproape fusiformi, verucoși pe exterior, cu o mărime de 8,7-11,6 x 4,3-6,1 microni. Pulberea lor este brun de scorțișoară. Basidiile (celulele purtătoare de spori) cilindric-clavate cu 4 sterigme fiecare măsoară 30-32 x 6,5-7,2 microni. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) lipsesc.Raya, L. Moreno B. (ed.): „Flora Micológica de Andalucía”, Editura Consejería de Medio Ambiente y Ordenación del Territorio, Junta de Andalucía, Sevilla 2018, p. 1042, ISBN: 978-84-16591-07-7 Reacții chimice: carnea se decolorează cu anilină de fenol roz-roșiatic, cu Hidroxid de potasiu secțiune-tipic maroniu cu o margine gălbuie, în alte soluții alcaline galben, iar cu guaiacol, reacția este negativă.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 431, ISBN 3-85502-0450Pilzflora Ehingen

Confuzii Acest burete poate fi confundat cu mai multe alte specii, ca de exemplu Cortinarius balteatus (tânăr comestibil), Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius caerulescens (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 176-177, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius callochrous (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 152-153, ISBN 88-85013-37-6 Cortinarius crassus (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 182-183, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius delibutus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 182-183, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius elatior (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 130-131, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius glaucopus (comestibil),Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 428-429, ISBN 3-85502-0450 Cortinarius illuminus,Helmut Gams (ed.): Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 3-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1967, p. 327-17 Cortinarius praestans (comestibil),Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 169-171, ISBN 3-426-00312-0 Cortinarius stillatitius (comestibil, miros de miere),Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 230-231, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius triformis (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 176-177, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius triumphans sin. Cortinarius crocolitus (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius trivialis (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 208-209, ISBN 3-405-12116-7 Cortinarius turmalis (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 144-145, ISBN 88-85013-37-6 Cortinarius variicolor (comestibil)Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 374-375, ISBN 978-3-440-14530-2 sau Cortinarius vibratilis (necomestibil).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 136-137, ISBN 88-85013-25-2

Specii asemănătoare

Valorificare Cortinarius largus este din cauza mirosului neplăcut necomestibil.

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Oswald Bianco, ‎Maria Theresia Jung: „Pilze”, Editura Verlag für Biohygiene, München 1955 Ettore Bielli: „Funghi. Conoscere, riconoscere e ricercare tutte le specie di funghi più diffuse”, Editura De Agostini, Novara 2012, ISBN: 978-88418-7695-4 Heinz Clémençon: „Pilze im Wandel der Jahreszeiten: Herbst, Winter”, Editura Éditions Piantanida, Lausanne 1983 Régis Courtecuisse, ‎Bernard Duhem: „Mushrooms & Toadstools of Britain and Europe”, Editura HarperCollins, Londra 1995, ISBN: 978-00022-0025-7 Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 809, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Die Großpilze Baden-Württembergs“, vol. 5: „Ständerpilze. Blätterpilze III“, Editura Ulmer, Stuttgart 2010, ISBN 978-3-8001-3572-1 André Maublanc, Georges Viennot-Bourgin: „Les champignons comestibles et vénéneux”, Editura Lechevalier , Paris 1971, ISBN: 978-27205-0482-2 Edmund Michael, Bruno Hennig, Hanns Kreisel: „Handbuch für Pilzfreunde“, vol. 4: „Blätterpilze – Dunkelblättler”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1985, ISBN: 978-3-437-30463-7 Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983 Roger Phillips: „Mushrooms: A comprehensive guide to mushroom identification”, Editura Macmillan, Londra sia Oxford 2013, ISBN: 978-0-330-44237-4 Reinhard Tröger, ‎Peter Hübsch: „Einheimische Grosspilze: Bestimmungstafeln für Pilzfreunde”, Editura Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg-Berlin 1999, ISBN: 978-3-437-20443-2 Elsie M. Wakefield, ‎Richard William George Dennis: „Common British Fungi: A Guide to the More Common Larger Basidiomycetes of the British Isles”, Editura Saiga, Geneva 1981

Legături externe

Cortinarius largus, mai multe imagini 1 cu spori Cortinarius largus, mai multe imagini 2

Categorie:Cortinarius Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci necomestibile Categorie:1838 în știință