Automobile Dacia S.A., cunoscut și sub numele de Dacia (), este un producător român de automobile care își ia numele din regiunea istorică antică a Europei care constituie România de astăzi. Din 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, unelte și instalații pentru industria de automobile.
Istorie Începuturi
Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, în urma unui acord dintre autoritățile comuniste române și producătorul francez de automobile Renault, care prevedea asamblarea sub marca Dacia a unui model realizat sub licență franceză. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în același an și a fost finalizată într-un timp record de aproximativ un an și jumătate.
Pentru a reduce intervalul dintre proiectarea și lansarea în producție a unui autoturism românesc, autoritățile au decis obținerea unei licențe de fabricație de la un producător străin. Se urmărea realizarea unui automobil din clasa medie, cu o capacitate cilindrică între 1.000 și 1.300 cm3, într-un volum anual de 40.000–50.000 de unități. La selecție au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin, fiind evaluate modelele Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300 și Austin Mini.
Contractul cu Renault a fost semnat în septembrie 1966. Deși inițial era vizată fabricarea modelului Renault 12, acesta se afla încă în faza de dezvoltare, iar producția în Franța urma să înceapă abia în a doua jumătate a anului 1969. Pentru a permite demararea activității înainte de lansarea noului model, Renault a acceptat asamblarea unui automobil intermediar. După analizarea variantelor Renault 16 și Renault 8, a fost ales cel din urmă.
La 1 iulie 1968 au început testele celor 217 stații de lucru ale uzinei, iar în luna august a fost verificat primul grup motopropulsor. La 20 august 1968 a început producția modelului Dacia 1100, construit sub licența Renault R8. Automobilul era o berlină cu motor și tracțiune pe puntea spate. Primul exemplar produs a fost oferit cadou președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Conform acordului de licență, Renault furniza toate componentele necesare, iar acestea erau asamblate la Mioveni. Între 1968 și 1972 au fost fabricate aproximativ 44.000 de exemplare Dacia 1100. În 1970 modelul a primit mici modificări estetice la partea frontală. A fost realizată și versiunea 1100S, produsă în număr redus, echipată cu patru faruri și un motor mai puternic, utilizată de poliție și în competițiile de raliu.
În august 1969 a intrat în producție Dacia 1300, realizată sub licența Renault 12 și prezentată la saloanele auto de la București și Paris. Modelul era o berlină cu patru uși și tracțiune față. Între 1970 și 1980, Dacia și-a extins gama de produse cu numeroase variante pentru transportul de persoane și mărfuri. În 1970 au fost introduse versiunile 1300L („lux”) și 1300LS („lux super”), aceasta din urmă fiind destinată conducerii PCR. În 1973 a fost lansată varianta break, iar în 1975 modelul utilitar Dacia 1302, cunoscut sub denumirea populară de „papuc”, fabricat în aproximativ 2.000 de exemplare până în 1982. În aceeași perioadă, Dacia a produs și modelul utilitar Dacia D6, derivat din Renault Estafette. Producția acestuia a fost însă limitată pentru a evita concurența cu vehiculele similare fabricate la uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) din București.
În cadrul CAER au fost inițiate lucrări pentru dezvoltarea unui automobil comun destinat înlocuirii modelelor Skoda, Dacia și Wartburg, proiect realizat în colaborare între România, Cehoslovacia și Germania. Din cauza costurilor ridicate, proiectul a fost abandonat.
La Salonul Auto de la București din 1979 a fost prezentată Dacia 1310, o versiune restilizată a modelului 1300 și primul model apărut după expirarea licenței Renault 12 în 1978. Modificările includeau un nou design frontal cu patru faruri, stopuri redesenate, bare de protecție noi și un interior modernizat. Aspectul său era inspirat de restilizarea aplicată modelului Renault 12 în 1975.
La Salonul Auto din 1980 a fost prezentat prototipul Brașovia, un coupé bazat pe Dacia 1310 și realizat de IATSA SA Brașov. În urma interesului manifestat de public, conducerea a aprobat producția unei versiuni cu două uși, lansată în 1981 sub denumirea Dacia Sport 1410. Modelul a devenit popular atât în rândul tinerilor, cât și în competițiile de raliu, unde piloți precum Nicu Grigoraș au obținut rezultate remarcabile prin modificarea motoarelor de origine Renault. În aceeași perioadă, IATSA SA a produs și modelul Dacia 1310 Sport. Privatizarea DACIA SA Pitești nu a avut legătură cu privatizarea unităților județene IATSA după 1990. Acestea au devenit centre de service și au încetat activitatea de producție în 1994, ultimul model Dacia 1310 fiind fabricat la IATSA SA Galați în același an. Tot în anii 1980, Dacia a produs modelul Dacia 2000, derivat din Renault 20 și destinat exclusiv nomenclaturii PCR. Automobilul era utilizat ca mașină de serviciu, nu era disponibil pentru public și era oferit în culorile negru sau albastru închis, într-o serie limitată.
În 1985, inginerii Dacia au început proiectarea primului autoturism de concepție integral românească. În aceeași perioadă a fost dezvoltat și modelul Dacia Lăstun, cunoscut și ca Dacia 500, produs la Timișoara. Acesta era echipat cu un motor de 499 cm3, care dezvolta 22 CP și avea un consum mediu de 3,3 l/100 km. După 1989, modelul a fost retras din fabricație din cauza problemelor de calitate și a prețului ridicat.
Dacia a fost exportată și în Regatul Unit, unde autoturismele au fost comercializate sub denumirea Dacia Denem. Versiunea de top era echipată cu geamuri electrice, jante din aliaj și cutie de viteze cu cinci trepte. Modelul ARO 10 a fost comercializat pe aceeași piață sub denumirea Dacia Duster.
După 1989
Între 1991 și 1996, Dacia a produs modelul Dacia 1325 Liberta, derivat din Dacia 1320 și bazat pe proiecte dezvoltate în anii 1980. În 1995, după aproximativ un deceniu de dezvoltare, a fost lansată Dacia Nova, primul autoturism conceput integral în România. Cu toate acestea, designul exterior și tehnologia învechită au limitat succesul comercial al modelului.
În 1997, conducerea uzinei a decis dezvoltarea unui nou model, cunoscut intern sub codul D33. Proiectat de inginerii Dacia în colaborare cu designerii de la I.D.E.A. Torino, acesta urma să fie comercializat la un preț de aproximativ 5.000 de dolari și să contribuie la modernizarea imaginii mărcii. Au fost realizate două prototipuri funcționale, însă proiectul a fost abandonat în 1999, odată cu preluarea companiei de către Renault.
În 1998, la împlinirea a 30 de ani de la producerea primului automobil Dacia, uzina a atins pragul de 2.000.000 de autoturisme fabricate. În același an a fost introdus motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct Bosch, utilizat pe modelul Dacia Nova.
În 1999, Renault a achiziționat 51% din capitalul Dacia și a anunțat dezvoltarea unei noi generații de automobile. În acest context, proiectul D33 a fost definitiv abandonat.
La mijlocul anului 2000 a fost lansată SupeRNova, o evoluție a modelului Nova, echipată cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, Solenza a înlocuit modelul SupeRNova. Automobilul era disponibil cu un motor pe benzină de 1,4 litri și cu un motor diesel de 1,9 litri.
În 2004 au încetat producția versiunilor Berlină și Break ale gamei clasice, iar Dacia a lansat Logan, primul model complet nou dezvoltat sub conducerea Renault. În 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV, gama Logan a primit prima restilizare majoră. Modelul MCV, inspirat de conceptul Logan Steppe prezentat în același an, oferea până la șapte locuri dispuse pe trei rânduri. La începutul anului 2007 a fost introdusă autoutilitara Logan Van, urmată în același an de Logan Pick-Up, destinată micilor întreprinzători și comercianți.
În 2008, gama a fost completată de modelul Dacia Sandero, iar versiunile Logan și Logan MCV au beneficiat de o restilizare.
În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis International (ACI) România pentru 50,8 milioane de euro. Auto Chassis International (ACI) fusese înființată în 1999 ca entitate a Grupului Renault, iar filiala din România, creată în 2002, furniza componente pentru uzina de la Mioveni. La momentul achiziției, compania avea 1.420 de angajați.
În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010 a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria mărcii. O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu a devenit primul proprietar din România al unui model Duster. Automobilul era o versiune de vârf de gamă, diferențiată de modelele de serie prin culoarea „roșu de foc”. În 2013, marca Dacia a fost lansată oficial pe piața din Marea Britanie.
{| class="wikitable" width="60%" style="margin: 1em auto 1em auto" |- bgcolor="#EDEDED" | <blockquote>Mulțumesc uzinelor Dacia-Renault care mi-au oferit singurul Duster roșu și vă spun aici, deschis, că, dacă vor mai fi solicitări, știu că au fost presiuni extraordinare pentru această culoare și la alte comenzi, dezleg uzina Dacia să folosească culoarea roșie pentru oricine solicită această culoare" <div style="text-align:center">— Traian Băsescu
Divizii Înainte de privatizarea uzinei Dacia din anul 1999, compania a înființat mai multe societăți specializate, printre care Mașini Unelte Dacia, Motoare Dacia, Servicii Comune Dacia și Utilaje Dacia. Grupul mai includea și societățile Transporturi Dacia, responsabilă de transportul angajaților și al mărfurilor necesare uzinei, precum și Mecanica Dacia și Matrițe Dacia. În anul 2004, Motoare Dacia avea 2.305 angajați, Utilaje Dacia număra 832 de salariați, iar Mașini Unelte Dacia avea 32 de angajați. În 2010, Matrițe Dacia a înregistrat o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro, iar în anul următor compania avea 222 de angajați.
Conducere John Cleworth a fost numit membru al Comitetului de Management al Dacia, ocupând funcția de vicepreședinte pentru Strategie, Produse și Business începând cu 1 septembrie 2026. Anterior, acesta a activat timp de peste 20 de ani în cadrul Renault Group, unde a deținut funcții în domenii precum managementul de produs, marketingul, vânzările și managementul și optimizarea veniturilor.
Embleme
Gama Modele anterioare Dacia 1100 (1968–1971) Dacia 1300 (1969–1984) – disponibilă în nivelurile de echipare Standard, Super, Lux și Lux Super. Dacia 1301 – versiune de lux produsă într-un număr restrâns de exemplare. Dacia 1302 (1975–1982) – variantă utilitară de tip camionetă. Dacia D6 Estafette (1975–1978) – model derivat din Renault Estafette, utilizat în principal de Poșta Română. Dacia 1800 (1979) – model bazat pe Renault 18. Dacia 2000 (1979–1985) – versiune construită pe baza Renault 20, destinată în special aparatului de stat din perioada comunistă. Dacia 1310 (1979–2004) Dacia 1600/1610 (1981–necunoscut) – serie limitată echipată cu motoare diesel și turbodiesel Volkswagen de 1.600 cm³ (54, respectiv 70 CP), majoritatea exemplarelor fiind în configurație break. Dacia Pick-Up (1981–2006) – comercializată sub denumirile 1304 Pick-Up, 1304 Drop Side, 1304 King Cab, 1307 Double Cab și 1309. Dacia Sport (1981–1992) – model coupe fabricat de IATSA SA. Dacia 1310 Sport (1981–1985) – versiune cu portiere scurte. Dacia 1410 Sport (1985–1992) – versiune cu portiere lungi. Dacia 1210 (1983–1989) – serie limitată echipată cu motor de 1.185 cm³. Dacia 1410 (1984–2004) Dacia 1320 (1988–1990) – model hatchback realizat de IATSA SA. Dacia 1325 (1990–1996) Dacia 500 Lăstun (1988–1991) – model proiectat și produs la Timișoara. Dacia Nova (1995–2000) – primul automobil proiectat integral de Dacia. Dacia SupeRNova (2000–2003) – primul model introdus după preluarea constructorului de către Renault.