John Wilden Hughes Jr. () a fost un regizor, scenarist, cineast american.
Hughes și-a început cariera în 1970 ca autor de eseuri și povestiri umoristice pentru revista . A continuat să scrie, să producă și în unele cazuri să regizeze la Hollywood unele dintre cele mai de succes filme de comedie din anii 1980 și 1990: O vacanță de tot râsul, , , , Școala de sâmbătă, , , , Avioane, trenuri și automobile, , Unchiul Buck, Singur acasă, , Beethoven (scris sub pseudonimul Edmond Dantès), și Sunt plecat în oraș.
Cel mai mare succes al său a venit odată cu găsirea unei distribuții inspirate de adolescenți din anii 1980, ilustrând o generație și stabilind noi puncte de reper pentru filmele cu adolescenți. filmele lui Hughes sparg de obicei convențiile, folosind stop-cadre și cronologii suspendate sau prelungite.
Majoritatea proiectelor lui Hughes au loc în zona metropolitană Chicago. Acesta este cunoscut pentru filmele sale de comedie, care reprezentau în mod sincer viețile adolescenților din suburbii. Multe dintre personajele sale au fost scrise pentru actrița Molly Ringwald, muza lui Hughes.
În vara anului 2009, în timpul unei plimbări de dimineață în New York, Hughes a suferit un atac de cord fatal. Influența sa a fost recunoscută de industria cinematografică, inclusiv la cea de-a 82-a ediție a Premiilor Oscar de către actori precum Ringwald, Matthew Broderick, Anthony Michael Hall, Chevy Chase și Macaulay Culkin. Hughes a fost responsabil de lansarea carierei unor actori ca Michael Keaton, Bill Paxton, Hall, Broderick, Culkin și membrii grupului .
Biografie Hughes s-a născut pe 18 februarie 1950 în Lansing, Michigan, fiul lui Marion Crawford, voluntar în activități de caritate, și al lui John Hughes Sr., agent de vânzări. A fost singurul fiu al familiei, care mai avea încă trei fiice. Și-a petrecut primii doisprezece ani din viață în ; a fost fan al acesta fiind fan al hocheistului , jucător al echipei Detroit Red Wings. Hughes s-a caracterizat drept un copil „destul de liniștit”.
În 1963, familia lui Hughes s-a mutat în , o suburbie din Chicago. Acolo, tatăl său și-a găsit de lucru în domeniul vânzărilor, comercializând materiale pentru acoperișuri. Hughes a urmat la Gimnaziul Grove, iar apoi a continuat studiile la ; acesta loc i-a influențat filmele, care i-au creat reputația. A cunoscut-o în liceu pe Nancy Ludwig, majoretă și viitoarea sa soție. În adolescență, filmele au reprezentat o evadare din realitate pentru Hughes. Conform prietenului său din copilărie, Jackson Peterson, „Mama și tatăl său îl criticau foarte mult (...) Ea [Marion] critica tot ce voia John să facă”. Hughes era un mare admirator al formației Beatles și, potrivit mai multor prieteni, știa multe despre filme și grupul .
Cariera După ce a renunțat la studii și a părăsit Universitatea din Arizona, Hughes a început să vândă glume unor comici consacrați precum Rodney Dangerfield și Joan Rivers. Acesta a profitat de glumele scrise pentru a obține un loc de muncă la ca redactor de publicitate în Chicago în 1970 și mai târziu la Leo Burnett Worldwide în 1974. În această perioadă, Hughes a creat celebra campanie publicitară Edge „Credit Card Shaving Test”.
Activitățile sale pentru marca de țigări includeau drumuri frecvente la sediul companiei din New York City, fapt care i-a permis să viziteze birourile revistei National Lampoon. La scurt timp după aceea, Hughes a devenit colaborator; editorul își amintea cum „John scris atât de repede și atât de bine încât era dificil pentru o revistă lunară să țină pasul cu el”. Una dintre primele povești alesale, inspirată de călătoriile sale cu familie în copilărie, a fost „Vacanța ’58”, care ulterior a stat la baza filmului O vacanță de tot râsul. Alte contribuții pentru revista Lampoon au fost povestirile „Penisul meu” și „Vaginul meu” de Ziua păcălelilor; acestea au scos în evidență faptul că Hughes cunoaște dialectul adolescentin și înțelege greutățile tipice ale vieții de adolescent.
Primul său scenariu creditat, , a fost scris în timp ce activa pentru revistă. Filmul rezultat a eșuat în a obține același succes comercial ca filmul . Următorul scenariu al lui Hughes, O vacanță de tot râsul, avea să obțină un succes major în 1983. Succesul acestui proiect și al filmului Domnul mămică i-a adus un contract pentru trei filme cu Universal Pictures.
Filme despre adolescenți Debutul regizoral al lui Hughes, , a primit critici pozitive când a fost lansat în 1984, în mare parte datorită reprezentării oneste a vieții de adolescent și a dinamicii sociale a vieții de liceu, spre deosebire de comediile inspirate de lansate la vremea respectivă. A fost primul film dintr-un șir de proiecte despre procesul de maturizare al adolescenților în timpul liceului: Școala de sâmbătă, Femeia ideală, Pretty in Pink, Chiulangiul și O iubire minunată.
Alte filme În încercarea de a evita să fie asociat în calitate de producător doar cu filmele pentru adolescenți, Hughes a scris, regizat și produs în 1987 comedia de succes Avioane, trenuri și automobile, cu Steve Martin și John Candy în rolurile principale. Următoarele sale proiecte nu au fost atât de bine primite de critici, deși filme precum Unchiul Buck și Un Crăciun de neuitat au devenit populare. Ultimul film regizat de Hughes a fost în 1991. În acel an, compania sa de producție - John Hughes Entertainment - semnase diverse contracte cu 20th Century Fox și Warner Bros.
Cel mai mare succes comercial al lui Hughes a fost Singur acasă (1990), un film despre un copil uitat în urmă de familia sa plecată în vacanța de Crăciun. Filmul a fost produs și scris de către Hughes. Acesta a finalizat prima versiune a scenariului pentru Singur acasă în doar 9 zile. A fost filmul cu cele mai mari încasări ale anului 1990 și rămâne cea mai de succes comedie de familie din toate timpurile. Filmul a avut două continuări: Singur acasă 2: Pierdut în New York în 1992 și Singur acasă 3 în 1997. Alte proiecte realizate în această perioadă și influențate de Singur acasă au fost Dennis, pericol public (1993) și Sunt plecat în oraș (1994).
De asemenea, a scris scenarii sub pseudonimul (sau Dantès), după protagonistul romanului lui Alexandre Dumas Contele de Monte Cristo. Scenariile atribuite numelui Dantes includ , și Beethoven.
Colaborarea cu John Candy Actorul John Candy a avut multe roluri memorabile în filme scrise, regizate sau produse de Hughes, printre care O vacanță de tot râsul (1983), Avioane, trenuri și automobile (1987), (1988), Unchiul Buck (1989), Singur acasă ( 1990), (1991) și Numai cei singuri (1991).
De-a lungul anilor, Hughes și Candy au dezvoltat o apropiată relație de prietenie. Hughes a fost foarte afectat de moartea prematură a lui Candy ca urmare a unui atac de cord în 1994. Conform actorului Vince Vaughn, „Vorbea foarte mult despre cât de mult îl iubea pe Candy - dacă Candy ar fi trăit mai mult, cred că John ar fi regizat mai multe filme”.
Scenarii respinse
Jaws 3: People 0 – o parodie a filmului Fălci (1979) The History of Ohio from the Beginning of Time to the End of the Universe, cunoscut și sub numele de National Lampoon's Dacron, Ohio (1980; cu PJ O'Rourke) The Joy of Sex: A Dirty Love Story (1982; câteva schițe scrise împreună cu ) Debs – o satira despre din Texas (1983; ) The New Kid (1986) – o poveste despre un viitor mire și o tânără autostopistă care vorbește despre viața lor în timpul unei călătorii cu mașina (1987) Bartolomeu Vs. Neff – un film cu Sylvester Stallone și John Candy (1991) Black Cat Bone: The Return of Huckleberry Finn (1991) The Nanny (1991) The Bugster (1991) Ball 'n' Chain (1991) Lungmetrajul Peanuts – Warner Bros. a achiziționat drepturile de film pentru a realiza un film cu Charlie Brown, Hughes fiind pregătit să producă și să scrie (1993) The Bee – un lungmetraj Disney pe care actorul Daniel Stern ar fi trebuit să-l regizeze (1994) Bilete – Adolescenții așteaptă peste noapte pentru bilete gratuite la un concert de adio (1996) How the Grinch Stole Christmas - Hughes a trimis o versiune cinematografică a filmului How the Grinch Stole Christmas! la diverse studiouri înainte de a fi adaptat în filmul din 2000 (1998) The Grigsbys Go Broke (2003)
Ultimii ani În 1994, Hughes s-a retras din lumina reflectoarelor și s-a mutat înapoi în Chicago. În anul următor, Hughes și Ricardo Mestres, ambii având contracte de producție cu Walt Disney Pictures, au format Great Oaks Entertainment. Hughes a lucrat la Chicago, în timp ce Mestres avea sediul în Los Angeles. Compania a produs filmele , și 'Flubber', dar Hughes și Mestres și-au încheiat parteneriatul în 1997. Filmul din 1998, care a fost produs de Hughes și Mestres, a fost ulterior creditat drept „o lansare Gramercy Pictures a unei producții John Hughes și Ricardo Mestres”.
În anii următori, Hughes a acordat rar interviuri presei, cu excepția câtorva în 1999 pentru a promova albumul cu coloana sonoră a filmului Răzbunarea. Albumul a fost compilat de fiul lui Hughes, John Hughes III, și lansat pe casa de discuri a fiului său, . De asemenea, a înregistrat un pentru lansarea din 1999 a DVD-ului Chiulangiul.
Viața personală și moartea În 1970, Hughes, în vârstă de 20 de ani, s-a căsătorit cu Nancy Ludwig, pe care a cunoscut-o în liceu. Cei doi au avut doi copii: John Hughes III (născut în 1976) și James Hughes (născut în 1979). Au fost împreună până la moartea sa în 2009. Nancy Hughes a murit pe 15 septembrie 2019.
Pe 5 august 2009, Hughes și soția sa au călătorit în New York pentru a-și vizita fiul James și pe noul lor nepot. James a declarat că tatăl său părea sănătos în noaptea aceea, iar familia și-a făcut planuri pentru a doua zi. În dimineața zilei de 6 august, Hughes se plimba pe lângă hotelul său de pe West 55th Street din Manhattan, moment în care suferit un atac de cord. A fost dus de urgență la , unde a fost declarat mort la vârsta de 59 de ani Înmormântarea lui Hughes a avut loc pe 11 august în Chicago; a fost înmormântat în . La slujba au participat soția sa, cei doi copii și nepoții săi.
În cultura populară al comediei NBC , difuzat pe 17 septembrie 2009, i-a fost dedicat lui Hughes. Episodul a inclus mai multe referințe la Școala de sâmbătă și s-a încheiat cu un cover al melodiei „”. Episodul „Don’t You Forget About Me” al serialului One Tree Hill, difuzat pe 1 februarie 2010, s-a încheiat cu o scenă similară cu cea din finalul filmului O aniversare cu bucluc și a inclus referințe la filmele sale. Episodul „” din 2011 al serialului animat a adus un omagiu filmului O aniversare cu bucluc.
După moartea lui Hughes, mulți dintre actorii care l-au cunoscut au comentat impactul pe care acesta l-a avut asupra lor și asupra industriei cinematografice. Molly Ringwald a declarat: „Am fost uluită și incredibil de tristă să aud despre moartea lui John Hughes. A fost și va fi întotdeauna o parte atât de importantă a vieții mele. [...] Îi vom duce lipsa - atât eu, cât și cei pe care i-a influențat. Inima mea și toate gândurile mele sunt acum cu familia sa.” Matthew Broderick a declarat la rândul său că „sunt cu adevărat șocat și întristat de vestea morții vechiul meu prieten John Hughes. Era un om minunat, foarte talentat și inima mea este alături de familia sa.”
A fost omagiat în cadrul celei de-a 82-a ediție a Premiilor Oscar din 2010. Un videoclip retrospectiv a prezentat scene din filmele lui Hughes, iar foști actori din filmele sale - Molly Ringwald, Matthew Broderick, Macaulay Culkin, , , Anthony Michael Hall și Jon Cryer - au urcat pe scenă și l-au comemorat.
În unele filme și seriale, liceele fictive au primit numele John Hughes în memoria sa: Încă un film despre adolescenți?! (2001), sitcomul Disney Channel Totul pentru dans (2010–2013) și filmul Hallmark din 2016 Date With Love .