Antonio Candido de Mello e Souza () a fost un scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian. În calitate de critic al literaturii braziliene, este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniu de către universitățile braziliene. A fost co-câștigătorul pentru eseuri în 1965 și a primit în 1993, Premiul Camões în 1998 și Premiul Internațional Alfonso Reyes în 2005.
Candido a fost profesor emerit la Universitatea din São Paulo și Universitatea de Stat din São Paulo și doctor honoris causa de la Universitatea din Campinas.
Biografie Fiu al lui Aristides Candido de Mello e Souza, doctor în medicină, și al lui Clarisse Tolentino de Mello e Souza, și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în mediul rural brazilian, în statele Minas Gerais și São Paulo. În această perioadă, nu a frecventat școala, fiind învățat acasă de mama sa. În 1937, el și familia sa s-au stabilit în São Paulo, unde a primit educație formală. În 1939, Candido a început să studieze dreptul la Universitatea din São Paulo, un curs pe care îl va abandona în cele din urmă pentru a studia filozofia la aceeași universitate.
Primele sale lucrări critice au fost publicate în 1941, în revista Clima, co-fondată de el însuși, iar, în anul următor a început să predea la Universitatea din São Paulo, mai întâi la departamentul de sociologie și mai târziu, o funcție pe care o va avea deține, deși pentru un scurt interval de pauză din 1958 până în 1960, timp de treizeci și șase de ani. Candido a predat și literatura braziliană la Universitatea din Paris, între 1964 și 1966, și a devenit cercetător invitat la Universitatea Yale doi ani mai târziu.
Principala sa lucrare de critică literară a fost publicată în 1959, intitulată Formação da Literatura Brasileira (literal, „Formarea literaturii braziliene), un studiu extrem de polemic și influent despre fundamentele artei literare din țara sa.
Candido a fost, de asemenea, activ în politică în multe perioade ale vieții sale: a fost militant împotriva Estado Novo al lui Getúlio Vargas și a ajutat la înființarea Partidului Muncitorilor în 1980.
Candido s-a căsătorit cu Gilda de Melo e Sousa în 1943, o eseistă braziliană și colegă profesor la Universitatea din São Paulo, cu care are trei fiice.
Candido a fost internat la Spitalul Albert Einstein din São Paulo cu câteva zile înainte de moartea sa, pe 12 mai 2017, din cauza unei hernii hiatale. Avea 98 de ani.
Lucrări majore
Introdução ao Método Crítico de Sílvio Romero – 1945 Brigada Ligeira – 1945 Ficção e Confissão – 1956 O Observador Literário – 1959 Formação da Literatura Brasileira – Momentos Decisivos – 1959 Presença da Literatura Brasileira – 1964 – com J. Aderaldo Castello Tese e Antitese – 1964 Os Parceiros do Rio Bonito – 1964 Literatura e Sociedade – 1965 Literatura e Cultura de 1900 a 1945–1970 Vários Escritos – 1970 Teresina Etc. – 1980 Na Sala de Aula – 1985 A Educação pela Noite e Outros Ensaios – 1987 O Discurso ea Cidade – 1993 Recortes – 1993 O Romantismo no Brasil – 2002 Um Funcionário da Monarquia – 2002 O Albatroz eo Chinês – 2004 Iniciação à Literatura Brasileira – 2004
Bibliografie parțială
Antonio Candido: Despre literatură și societate de Antonio Candido cu Howard S. Becker ca traducător. ( Princeton University Press: 5 mai 1995) Intrarea lui Antonio Candido la Enciclopédia Itaú Cultural
Referințe
Categorie:Nașteri în 1918 Categorie:Nașteri pe 24 iulie Categorie:Decese în 2017 Categorie:Decese pe 12 mai Categorie:Eseiști brazilieni Categorie:Critici literari brazilieni Categorie:Laureați ai Premiului Camões Categorie:Absolvenți ai Universității din São Paulo Categorie:Oameni din Rio de Janeiro