Psihologia militară este o specializare în cadrul psihologiei care aplică știința psihologică pentru a promova pregătirea militarilor, a organizațiilor și a operațiunilor militare. Psihologii militari oferă sprijin militarilor în mai multe moduri, inclusiv prin servicii clinice de urgență, consultanță pentru comandanții militari, educarea recruților și sprijinirea instruirii militare, precum și prin cercetări relevante pentru operațiunile și personalul militar. Psihologia militară ca domeniu a început să se dezvolte din primii ani ai secolului al XX-lea. Drept dovadă, cererile și nevoile de aplicații psihologice clinice și operaționale continuă să crească constant. Există mulți factori de stres asociați cu serviciul militar, inclusiv expunerea la antrenamente periculoase și lupte. Ca atare, psihologii sunt componente critice de sprijin care îi ajută pe liderii militari să conceapă programe de instruire adecvate, să asigure supravegherea acestor programe și să îi asiste pe cei care se confruntă cu provocările pregătirii militare și cu noul stil de viață pe care îl presupun. Psihologia militară acoperă o gamă largă de domenii din cadrul armatei, inclusiv psihologia operațională, tactică și cea ocupațională. Diferențele de gen în rândul personalului militar instruit care solicită asistență pentru sănătatea mintală au fost studiate pe larg. Printre exemplele specifice se numără tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) asociată cu lupta sau sentimentul de vinovăție și dificultățile de familie/partenerului care însoțesc detașările prelungite sau frecvente din cauza separării. Furnizorii de servicii clinice în psihologia militară se concentrează adesea pe tratamentul stresului, oboselii și a altor probleme legate de disponibilitatea personală. Războaiele anterioare, cum ar fi războiul din Coreea, războiul din Vietnam și cel de-al Doilea Război Mondial, oferă o perspectivă deosebită asupra funcționării și practicilor psihologiei militare și asupra modului în care acestea s-au schimbat și au ajutat armata de-a lungul anilor. miniatura| Psiholog care efectuează un test
Rol Armata reprezintă un grup de persoane care sunt instruite și echipate pentru a executa sarcini de securitate națională în situații unice, adesea haotice și traumatice. Aceste situații pot include fronturile de luptă, urgențele naționale, intervențiile antiteroriste, asistența medicală sau simulările de dezastru la care militarii oferă ajutor de urgență pentru populațiile gazdă, atât din statele prietenoase, cât și din cele inamice. Deși mulți psihologi pot avea o înțelegere generală în ceea ce privește răspunsul uman la situații traumatice, psihologii militari sunt specialiști cu o pregătire și o experiență unică în psihologia clinică din rândul acestei populații speciale. În timp ce membrii serviciului pot oferi ajutor direct victimelor acestor evenimente, psihologii militari oferă ajutor specializat atât membrilor armatei, cât și familiilor acestora, dar și victimelor operațiunilor militare, în timp ce fac față răspunsului sau reacției adesea „normale” la circumstanțe neobișnuite și anormale. Psihologii militari pot evalua, diagnostica, trata și recomanda serviciul militar cel mai potrivit pentru bunăstarea optimă a individului, a grupului și a organizației. Evenimentele care afectează starea mintală, reziliența sau atuurile și vulnerabilitățile psihologice ale luptătorului și ale comandamentului sunt situații în care psihologii militari sunt cei mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor unice și pentru a oferi îngrijire și consultanță de specialitate, pentru a păstra sănătatea comportamentală a forțelor de luptă.
În plus, față de rolurile specializate menționate anterior, psihologii militari oferă adesea sprijin pentru multe activități care nu au legătură cu domeniul sănătății. De exemplu, psihologii militari își pot pune la dispoziție expertiza și pregătirea lor în materie de consultanță la negocierile pentru ostatici. Aceștia nu sunt negociatori de ostatici; cu toate acestea, ei se consultă adesea cu persoanele care comunică direct cu cei care iau ostatici, într-o manieră care urmărește siguranța și protecția tuturor celor implicați. Psihologii militari pot, de asemenea, să-și aplice cunoștințele asupra selecției și pregătirii personalului din cadrul aviației, la studiul și aplicarea antrenamentului de supraviețuire și la selecția personalului pentru sarcini militare speciale "Psychological Warfare and Terrorism ".
Un alt domeniu de activitate frecventă în rândul psihologilor militari este acela de a efectua evaluări de aptitudini pentru serviciu, în special în ocupațiile cu risc ridicat și de mare fiabilitate. Tipurile de evaluări ale aptitudinii fizice includ atât examinări de bază la intrarea în armată, cât și examinări de progres în carieră, cum ar fi cele efectuate atunci când indivizii doresc să fie promovați, să obțină un statut de autorizare superior sau să lucreze în condiții specializate, periculoase și critice pentru misiune. Atunci când comandanții operaționali devin îngrijorați de impactul operațiunilor continue, critice și traumatizante asupra celor aflați sub comanda lor, aceștia se consultă adesea cu un psiholog militar.
Evaluările de aptitudini ar putea conduce la acțiuni administrative dirijate de comandament sau ar putea furniza informațiile necesare pentru a lua decizii de către o comisie medicală sau de către un alt tribunal și trebuie să fie efectuate în mod riguros de către persoane imparțiale, cu experiența și pregătirea necesară pentru a emite o opinie profesională care este esențială pentru factorii de decizie cheie. Psihologii militari trebuie să fie bine experimentați în arta și știința psihologiei ca profesioniști specializați în practica aplicată. De asemenea, aceștia trebuie să fie generaliști foarte competenți în profesia militară și să fie capabili să înțeleagă ambele profesii suficient de bine pentru a examina comportamentul uman în contextul operațiunilor militare. Psihologul are nevoie de mai mulți ani după doctorat pentru a dezvolta expertiza necesară pentru a înțelege cum să integreze psihologia cu nevoile complexe ale armatei .
O altă utilizare foarte selectivă și ocazional frecventă a psihologiei militare este intervievarea subiecților, interogarea prizonierilor și verificarea celor care pot furniza informații cu valoare operațională sau care pot îmbunătăți rezultatele operațiunilor militare amicale sau ar reduce numărul de victime amicale și inamice. Principiile științifice ale psihologiei aplicate aici permit intervievatorului, agentului sau anchetatorului să obțină cât mai multe informații prin mijloace neinvazive, fără a fi nevoie să recurgă la măsuri active sau să riște să încalce regulile de angajare, acordurile cu națiunea gazdă, legislația internațională și militară sau să treacă pragul liniilor directoare ale Convențiilor de la Geneva la care subscriu Statele Unite și aliații lor, indiferent de statutul multor țări beligerante moderne în ceea ce privește legile internaționale și acordurile Națiunilor Unite .
Domeniu de studiu Obiectivele și misiunile psihologilor militari actuali au fost păstrate de-a lungul anilor, variind în funcție de concentrarea și intensitatea cercetării în fiecare sector. Nevoia de îngrijire a sănătății mintale este acum o componentă așteptată a mediilor militare cu stres ridicat . Importanța și gravitatea tulburării de stres posttraumatic (PTSD) a căpătat mai multă credibilitate decât au primit în trecut cei care au suferit de ea, fiind evidențiată în programele de tratament. În prezent, au loc examinări mai ample după participarea la misiuni pentru a se concentra asupra recuperărilor problematice care înainte treceau neobservate și netratate.
Terorism Terorismul și antiterorismul, managementul informațiilor și războiul psihologic sunt discipline în plină dezvoltare, cu valoare adăugată pentru aspectele aplicate ale psihologiei militare. De exemplu, spre deosebire de miturile și stereotipurile comune despre teroriștii moderni, care tind să-i înfățișeze drept indivizi cu tulburări mintale, majoritatea sunt departe de această tipologie, conform studiilor realizate de oamenii de știință din cadrul domeniului comportamental și social, care fie i-au intervievat și observat direct, fie au efectuat studii meta-analitice despre terorism și teroriști.
Teroriștii au tendința de a se număra printre cei mai bine educați din țările gazdă. Aceștia au dezvoltat adesea o ideologie rigidă, bine gândită, dar nu foarte des făcută publică sau bine articulată, care constituie fundamentul strategiei și tacticii lor. Teroriștii tulburați din punct de vedere psihologic sporesc riscul de deteriorare a rezultatelor strategice ale organizației teroriste. La fel ca în orice organizație, teroriștii cu tulburări mintale reprezintă o responsabilitate, iar liderii grupărilor teroriste sunt conștienți de riscurile pe care le prezintă acest tip de persoane. Ca orice bun lider organizațional, teroristul eficient va încerca să recruteze persoana cea mai bună pentru postul său. Este îndoielnic faptul că grupările teroriste moderne ar adopta acțiunea afirmativă și alte practici de angajare dictate de legile muncii din Statele Unite sau din alte țări occidentale.
Este important să înțelegem când și cum este aplicată eticheta de terorism din cauza impactului său psihologic, așa cum este menționat mai sus. Cauzele, obiectivele, metodologia și strategia mentalității teroriste se pretează foarte bine la o anchetă psihologică și la dezvoltarea strategiei și tacticilor utilizate pentru a o confrunta. Terorismul este o ideologie care folosește dinamica comportamentală, emoțională și cea de grup, împreună cu principiile sociale și psihologice pentru a influența populațiile în scopuri politice. Este o formă de război psihologic. Teroriștii sunt experți în utilizarea fricii, a violenței, a amenințărilor și a traumelor pentru a-și avansa agenda politică. Ei urmăresc controlul psihologic și folosesc un comportament violent pentru a determina populația să se comporte în moduri care să perturbe și să distrugă procesele politice existente și simbolurile puterii politice. Aceștia controlează oamenii prin folosirea emoțiilor primare profunde pentru a provoca o reacție și pentru a modela comportamentul.
Scopul unui terorist este de a folosi violența pentru a genera frica naturală de moarte și destrămare, pentru a o folosi la schimbarea sau modelarea comportamentul politic, pentru a controla gândirea și a modifica discursul. Psihologii militari și operaționali sunt foarte bine pregătiți și experimentați. Ei sunt experți ce au cunoștințe, competențe și abilități specializate în arta și știința profesiilor militare și psihologice, care le conferă un mare potențial în acest mediu operațional unic.
Psihologia operațională