Le génie du mal (sau Geniul Suferinței ori Spiritul Răului), cunoscută informal, în limba engleză, ca Lucifer sau Lucifer din Liège,"Le génie du mal" could also be translated as Evil Genius or Evil Spirit. French génie in this sense can overlap in meaning with its English "genie". Geefs may have had in mind the Kantian conception of genius, which influenced Romanticism in the 19th century. este o sculptură religioasă executată în marmură albă și instalată în 1848 de artistul belgian Guillaume Geefs. Istoricii de artă francofoni se referă adesea la figură ca la un ange déchu, adică un „înger căzut” (în propria capcană sau rol, dar nu intenționat, ci prin întâmplare).
Sculptura este situată în amvonul elaborat în Catedrala Sf. Paul, din Liège, și înfățișează un bărbat clasic atrăgător înlănțuit, așezat și aproape nud, cu excepția unei draperii înfășurate peste coapsele sale, având întreaga lungime a corpului său cuprinsă într-o mandorlă formată din aripile unui liliac. Lucrarea lui Geefs înlocuiește o sculptură anterioară creată pentru același spațiu de către fratele său mai mic Joseph Geefs, L'ange du mal („Îngerul răului”), care a fost îndepărtată din catedrală datorită atractivității sale care distrăgea atenția și a „frumuseții nesănătoase”.
Două spirite, un loc stanga|miniatura|193x193px| Guillaume Geefs stanga|miniatura|128x128px| Joseph Geefs Le génie du mal se găsește într-o nișă deschisă formată la baza unei perechi de scări ornamentate sculptate cu motive florale în stil gotic. The sculpture may be viewed in its architectural setting online, and at an angle showing the Stained glass windows also online. The view with stained glass windows is preserved also at the archive. Balustrada curbată a scărilor semi-spiralate reiterează arcul format de conturul aripilor, care sunt retractate (neîntinse) și învăluie corpul. Versiunile lui Guillaume și Joseph sunt izbitor de similare la prima vedere și par inspirate de același model uman. Pentru fiecare (dintre cei doi sculptori), îngerul căzut stă așezat pe o stâncă, la adăpostul format de aripile sale îndoite; partea superioară a trunchiului, brațele și picioarele lui sunt nude (descoperite), părul său are cărare pe mijloc până la baza cefei. Aripile nervurate, membranoase, sunt articulate, ca și cele ale unui liliac, cu câte o gheară mare proeminentă; olecranul cartilaginos combină anatomia liliacului și cea umană pentru a crea o iluzie de realism. Soo Yang Geuzaine et Alexia Creusen, "Guillaume Geefs: Le Génie du Mal (1848) à la cathédrale Saint-Paul de Liège," Vers la modernité. Le XIXe siècle au Pays de Liège, online catalogue of an exhibition presented by the University of Liège from 5 October 2001 to 20 January 2002. Printre alte elemente, sunt un sceptru rupt și o coroană smulsă, ținute la șoldul drept. Din ochiul stâng al îngerului se scurge o lacrimă. Cele două sculpturi în marmură albă ocupă aproximativ aceleași dimensiuni, delimitate de același spațiu; cea a lui Guillaume măsoară 165 pe 77 pe 65 cm, sau aproape cinci picioare și jumătate înălțime, iar cea a lui Joseph (neexpusă) este numai puțin mai mare, având 168,5 pe 86 pe 65,5 cm. Michael Palmer et al., 500 chefs-d'oeuvre de l'art belge du XVe siècle à nos jours (Éditions Racine, n.d.), p. 203 [ online.]
Inaugurarea miniatura| Amvonul Catedralei Sf. Paul, din Liège, într-o ilustrație din anul 1900 de Médard Tytgat ; Le génie du mal este pe partea nevăzută În 1837, Guillaume Geefs a fost însărcinat cu proiectarea amvonului elaborat pentru Catedrala Sf. Paul, a cărui temă a fost (specificată ca) „Triumful religiei asupra Geniului Răului”. Frații Geefs ajunseseră la proeminență creând sculpturi monumentale și publice în onoarea personalităților politice, exprimând și capitalizând spiritul naționalist care a urmat independenței Belgiei din 1830. Tehnicile realismului, cuplate cu reținerea neoclasică, disciplinează orice tendință către eroismul romantic din aceste lucrări, dar romantismul avea să se exprime mai puternic în proiectul Lucifer.
De la început, sculptura a fost o parte integrantă a proiectului de amvon al fraților Geefs, care a prezentat reprezentări ale sfinților Petru, Paul (Pavel), Hubert primul episcop de Liège și Lambert din Maastricht. Un desen al amvonului de ilustratorul belgian Médard Tytgat, publicat în 1900, arată partea frontală; iar Le génie du mal s-ar afla la baza scărilor de pe partea opusă, dar cartea în care apare ilustrația omite mențiunea lucrării. Illustration by in Eloi Bartholeyns, Guillaume Geefs: sa vie et ses œuvres (Brussels: Schaerbeek, 1900), pp. 105 and 112.
Realizarea a fost acordată inițial fratelui mai mic, Joseph, care a terminat lucrarea L'ange du mal în 1842 și a instalat-o în anul următor. A generat deodată controverse și a fost criticată pentru că nu reprezintă un ideal creștin. Ne rendant pas l'idée chrétienne: quoted by Vicky Chris, TrekLens. Administrația catedralei a declarat că „acest diavol este prea sublim”. "Ce diable-là est trop sublime": originally quoted in L'Émancipation, 4 August 1844, as cited by Jacques Van Lennep, La Sculpture belge au xixe siècle, exposition organisée à Bruxelles du 5 octobre au 15 décembre 1990, La Générale de banque, Bruxelles (Exhibition catalogue, 1990); Geuzaine and Creusen, Vers la modernité. Presa locală a dezvăluit că lucrarea distrăgea atenția „fetelor drăguțe de la pocăință”, care trebuiau să asculte predicile. Edmond Marchal, "Étude sur la vie et les œuvres de Joseph-Charles Geefs," Annuaire de l'Académie Royale des sciences, des lettres et des beaux-arts de Belgique (Brussels, 1888), p. 316. Episcopul van Bommel a ordonat în curând înlăturarea lucrării L'ange du mal, iar comisia de recepție a construcției clădirii a acordat realizarea sculpturii amvonului către Guillaume Geefs, a cărui versiune a fost instalată definitiv la catedrală în anul 1848. Royal Museums of Fine Arts of Belgium, Fabritius catalogue , from Francisca Vandepitte, Le Romantisme en Belgique. Entre réalités, rêves et souvenirs (exposition): Bruxelles, Musées royaux des Beaux-Arts de Belgique; Espace Culturel ING; Musée Antoine Wiertz, 18.03–31.07.2005 (Brussels, 2005), p. 109.
Recepție Joseph și-a expus sculptura la Anvers în 1843, împreună cu alte patru lucrări: un grup de sculptură numit Visul și statuile individuale Sf. Filomena, Iubirea credincioasă și Orfanul pescarului. Marchal, Annuaire p. 315. Cunoscută atât ca L'ange du mal (Îngerul Răului) cât și ca Le génie du mal, piesa controversată de artă a fost primită ulterior în colecțiile Muzeelor Regale de Arte Frumoase din Belgia, unde a și rămas începând din anul 2009. Joseph's work is often referred to as L'ange du mal, but its formal title according to the Royal Museums' online 19th-century sculpture catalogue remains Le génie du mal. The common title L'ange du mal is used in this article to distinguish Joseph's sculpture from that of Guillaume.
Opera lui Joseph a fost admirată la cele mai înalte niveluri ale societății. Charles Frederick, Marele Duce de Saxa-Weimar, a comandat o replică de marmură încă din 1842. As of 2009, this copy remains in the collections of the Goethe , Weimar. Originalul dezrădăcinat a fost cumpărat cu 3.000 de florini de către William al II-lea, regele Olandei, și a fost înstrăinat împreună cu restul colecției sale în 1850, după moartea sa. În 1854, artistul a vândut o turnare în gips a statuii către baronul Bernard August von Lindenau Royal Museums, Fabritius description; Edmond Marchal, La sculpture et les chefs-d'œuvre de l'orfèvrerie belges (Brussels, 1895), p. 684 online; Michael Palmer et al., 500 chefs-d'oeuvre de l'art belge du XVe siècle à nos jours (Éditions Racine, n.d.), p. 203 online., om de stat, astronom și colecționar de artă german după care este denumit Muzeul Lindenau Altenburg. Succesul lucrării l-a ridicat pe Joseph Geefs la nivelul de vârf al sculptorilor din vremea sa. "Une légtimate admiration accueillit cette œuvre. Le plus grand succès répondit à l'attente de l'artiste et plaça celui-ci au premier rang des statuaires de ce temps": Marchal, Annuaire p. 315.
L'ange du mal se găsește printre șase statui prezentate într-un tablou de , intitulat Sala de Sculptură a Muzeului din Bruxelles (Salle de sculpture du Musée de Bruxelles, 1882), împreună cu Dragoste și răutate a unui alt (dintre cei șase frați-sculptori) Geefs, pe nume Jean. Françoise Roberts-Jones-Popelier, Chronique d'un musée: Musées royaux des Beaux-Arts, Bruxelles (Pierre Mardaga, 1987), p. 31 online, with the painting reproduced on p. 32. Love and Malice by Jean Geefs may be viewed online. Nu a fost admirată în mod uniform nici măcar ca o operă de artă. Când a apărut într-o expoziție internațională din 1862, recenzentul a criticat munca lui Geefs drept „bândă și languidă” și lipsită de „mușchi”, „un diavol bolnav... : înțepătura lui Satan lipsește.” J. Beavington Atkinson, "Modern Sculpture of All Nations in the Exhibition," The Art Journal Illustrated Catalogue of the International Exhibition 1862 p. 318.
„Acest diavol este prea sublim” alt=|stanga|miniatura|365x365px| L'ange du mal (1842) de Joseph Geefs În afară de aripile vespertilionide, îngerul căzut al lui Joseph Geefs In Dutch and German sources, the artist's name may appear as Jozef Geefs. ia o formă complet umană, manifestată prin aproape completa sa nuditate artistică. O eșarfă languroasă voalează zona inghinală, șoldurile sunt descoperite, iar coapsele deschise formează o alee care duce la umbră. For better angles on the compositional treatment of the drapery in relation to the groin, see 500 chefs and detail. More information available on the photo detail. Curba serpentină a taliei și șoldului are un rol compozițional în raport cu aripile-arc. Trunchiul este potrivit, dar tineresc; neted și grațios, aproape androgin. Expresia îngerului a fost descrisă ca „serioasă, sumbră, chiar fioroasă” 500 chefs-d'oeuvre de l'art belge p. 203. The angel's facial expression may not be apparent in the photograph that illustrates this article; view another angle., iar contemplarea abătută dirijează ochiul privitorului de-a lungul corpului și coapselor către genunchii întredeschiși. Pe lângă aripi, cel mai evident element satanic este șarpele care se desfășoară la baza stâncii. L'ange du mal a fost numită „una dintre cele mai tulburătoare lucrări ale vremii sale”. Royal Museums of Fine Arts of Belgium, 19th-century sculpture collection online introduction.
Sculpturile lui Joseph sunt „izbitoare pentru finisajul și grația lor perfecte, linia lor elegantă și chiar poetică”, dar, deși prezintă aceste calități din abundență, L'ange du mal este excepțională în corpul de lucrări al artistului pentru subiectul său: 500 chefs-d'oeuvre de l'art belge p. 203.Ca un fel de „ Adonis înaripat”, Royal Museums of Fine Arts, Fabritius Le génie du mal. îngerul căzut poate fi văzut ca dezvoltându-se din nudul timpuriu al lui Geefs, intitulat Adonis allant à la chasse avec son chien (Adonis merge la vânătoare cu câinele său). Royal Museums of Fine Arts, Fabritius Adonis allant à la chasse. Compoziția din L'ange du mal a fost comparată cu cea a mini-lucrării din bronz intitulată Satan (1833) a lui Jean-Jacques Feuchère, cu îngerul lui Geefs remarcat ca „mai puțin diabolic”. Umanizarea lui Lucifer prin nuditate este caracteristică și lucrării colosale a sculptorului italian Costantino Corti, executată la câțiva ani după versiunile lui Geefs. Corti îl înfățișează pe Lucifer ca un nud frontal, deși protejat discret de vârful de stâncă pe care îl călărește și încadrat cu penajul aripilor specific originii sale de înger. See article on for an engraving of Lucifer.
Geniu înlănțuit Spre deosebire de opera lui Joseph, geniul lui Guillaume arată mai puțină carne și este mai puternic marcat în iconografia satanică precum nici uman, nici angelic. Dacă Guillaume a reușit sau nu să îndepărteze elementele „seducătoare” poate fi o chestiune de percepție individuală.