Nicolae Droc-Barcian

Nicolae Droc-Barcian (n. 1846, în satul Rășinari din Mărginimea Sibiului - d. 1920, Giurgiu) a fost un profesor și ziarist transilvănean.

Părinții săi au fost Petru Droc și Opreana, născută Popovici-Barcianu. A fost rudă cu Daniel Popovici-Barcianu, autorul primului dicționar român-german.

A fost căsătorit cu Atina, fiica domnului Câmpeanu din Focșani și a avut doi copii: Titus (ofițer, mort în Primul Război Mondial) și Lucreția (profesoară).Colecție de fotografii de familie, donate Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu, de colecționarul Niculae Niculae, în 1994

Educație și carieră profesională La 13-14 ani, s-a mutat la București, la unchiul său Maximilian Droc, care deținea funcția de director în Departamentul Lucrărilor Publice. A urmat Liceul „Sf Sava” în perioada 1860-1867. S-a înscris la Facultatea de drept, unde a urmat cursurile între 1867-1869. Când unchiul său nu l-a mai putut întreține, a renunțat la studii și a solicitat un post de profesor la recent înființatul gimnaziu din Giurgiu, inaugurat la 4 noiembrie 1869 (este vorba despre actualul Colegiul Național „Ion Maiorescu”). A fost profesor al gimnaziului între 1870-1915, dintre care 41 de ani a fost și directorul gimnaziului. În perioada cât a fost director al gimnaziului, la 13 septembrie 1900, a înființat și Școala Comercială din Giurgiu (clasele I-IV), al cărei director a și fost între anii 1900-1915.

În 1876 a înființat o grădină botanică la Giurgiu, iar în 1883 un muzeu școlar de științele naturii. A fost implicat în primele preocupări muzeistice din orașul Giurgiu.

A organizat corul de pe lângă Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu, orchestra semisimfonică și Societatea muzicală „Lyra”. A inițiat sistemul editorial de anuare școlare.

În perioada anilor de școală și studenție s-a integrat în viața culturală a societății bucureștene. A colaborat cu personalități ale vieții culturale naționale, oameni politici ai vremii, printre care Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga. În 1885, profesorul Droc-Barcian a participat la activitățile societății „Junimea”.

În 1871 a înființat în sudul Dobrogei „Societatea română de cultură și limbă din Silistra”, iar în 1872 a sprijinit înființarea unei școli doar pentru fete în aceeași localitate. În 1880 a participat la adunarea politică de la Turda.

A fost unul dintre fondatorii filialelor giurgiuvene ale „Ateneului Român” și ale „Ligii Culturale”, al cărei președinte de onoare a și fost o perioadă.

Omagiu miniatura|Efigia lui Nicolae Droc-Barcian, din holul Colegiului Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu În 2018, Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a organizat o expoziție intitulată „Nicolae Droc-Barcian, personalitate multiplă, dascăl devotat învățământului giurgiuvean”, în colaborare cu Colegiul Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu și Universitatea „Hyperion” din București.

În 2019, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființare, în holul Colegiului Național „Ion Maiorescu” din Giurgiu, a fost dezvelită e efigie din bronz reprezentându-l pe Nicolae Droc-Barcian, primul director din vremea când această unitate de învățământ a funcționat ca gimnaziu.

Opere În perioada 1877-1884 a publicat nouă manuale:

Manuale de geografie: Elemente de geografie pentru clasa 1 gimnazială (București, 1878); Elemente de geografie pentru clasa a II-a gimnazială (București, 1878); Curs de geografie și statistică pentru clasa a Il-a gimnazială (ed. Il, București, 1879- 1880 și 1884); Europa. Curs de geografie și statistică pentru uzul claselor gimnaziului (ed. 1, București, 1878-1880; ed. a 2-a, 1884); Manuale de limbă și literatură: Curs de literatură generală. Partea 1. Uvrajele în proză pentru uzul școalelor secundare de ambe-sexe (București, 1877); Teoria verbului și conjugarea după frații Bescherelle. Partea I și Partea II (București, 1882-1883); Manuale de lucrări practice: Mic curs de economie domestică (casnică) pentru uzul școalelor primare de fete (Giurgiu, 1879); Catehismul agricultorului (Giurgiu, 1884). Acesta din urmă a fost medaliat cu aur la Expoziția agricolă județeană din 1883, fiind prelucrat după manualul francezului Michel Greff.

Note

Categorie:Nașteri în 1846 Categorie:Decese în 1920 Categorie:Români din Transilvania Categorie:Profesori români Categorie:Oameni din Rășinari Categorie:Emigranți din Imperiul Austriac în România