Poliția Aeriană sub comandă NATO

Poliția Aeriană sub comandă NATO este o misiune a forțelor militare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord din timp de pace, realizată cu scopul de a păstra securitatea spațiului aerian al Alianței. Sarcina respectivă revine în mod colectiv membrilor NATO și presupune existența în mod permanent a unor aeronave interceptoare de , pregătite tot timpul pentru ca acestea să poată reacționa prompt la eventualele încălcări ale spațiului aerian propriu, al Organizației.

Activitatea de poliție aeriană se desfășoară în cadrul , fiind coordonată de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și condusă de . În prezent (2023), NATO coordonează cinci misiuni regionale de poliție aeriană: în statele baltice, în Adriatica de Est împreună cu Balcanii de Vest, în Islanda și în Benelux. De asemenea, suplimentează forțele aeriene prezente pe Flancul Estic.

În România, misiunile de Poliție Aeriană sub comandă NATO se realizează în cooperare cu de la , de către aeronave din Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană al Forțelor Aeriene Române, ajutate de aeronave ale țărilor partenere din Poliția Aeriană Întărită, dislocate în cadrul unor rotații de 4–6 luni, în România. Toate acestea decolează, la nevoie, de la bazele aeriene de la Borcea, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Zborurile propriu-zise sunt sub controlul Centrului de Raportare și Control din cadrul Centrului de Operațiuni Aeriene Balotești, executarea misiunilor făcându-se conform unor protocoale stabilite.

Rol

Activitatea de poliție aeriană în arealul NATO reprezintă o misiune în timp de pace a forțelor militare ale Alianței, care, are drept scop păstrarea securității spațiului aerian al organizației. Această misiune este o sarcină colectivă asigurată de membrii NATO și presupune prezența continuă a aeronavelor de luptă și a echipajelor, cu scopul de a putea să reacționeze rapid, la eventualele încălcări ale spațiului aerian al membrilor Alianței. NATO Air Policing: securing Allied airspace; nato.int, last updated: 30 ianuarie 2023; accesat la 7 februarie 2023

Printre rolurile poliției aeriene se află, alături de cel al apărării integrității spațiului aerian și cel de sprijin al aeronavelor civile aflate în pericol (e.g. atunci când acestea pierd contactul cu centrul de control aerian).

Începând cu cea de-a doua parte a anului 2023, a luat decizia ca forțele aeriene destinate poliției aeriane să asocieze majorității misiunilor, activități de antrenament pentru lupte aeriene și antiaeriene. De asemenea, de-a lungul graniței estice a NATO programul de antrenament urmează să abordeze atât manevre defensive, cât și ofensive, scopul acestora fiind atât acela de a potența a Federației Ruse, cât și acela de a dezvolta soluții necesare contracarării și antirachetă, și a altor capabilități antiacces și de interdicție, care, ar ține într-un eventual conflict forțele Aliate departe de teritoriul Rusiei.Costea, Cătălin; Rusia forțează piloții români și aliați să schimbe tactica. Misiunile de poliție aeriană vor implica și manevre ofensive și defensive; defenseromania.ro, 24 august 2023; accesat 24 august 2023

Mijloace

Mijloacele necesare poliției aeriene a teritoriului NATO sunt asigurate de către țările Alianței, statele care nu au mijloacele necesare pentru a-și exercita suveranitatea asupra propriului spațiu aerian fiind ajutate de alte state ale NATO, în acest sens, sub coordonarea Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (în , acronim SACEUR).

Tipul de aeronavă implicat în activitatea de poliție aeriană este o aeronavă (militară) interceptoare de – în , acronim QRA(I).Ministerul Apărării Naționale al României; Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană din 12.10.2011; Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 20 iulie 2012; Art. 1 Lit. b; accesat la 13 februarie 2023 Celulele de avioane de vânătoare de alarmă implicate în misiuni de acest tip sunt poziționate în bazele aeriene ale țărilor incluse în sistem, fiind pregătite permanent de decolare și de întrebuințare a măsurilor necesare a fi adoptate, în cazul în care o aeronavă se regăsește fie din eroare, fie cu intenție, pe un traiect care duce la pătrunderea în spațiul aerian al NATO în zona de responsabilitate a interceptoarelor implicate.Doroftei, Marius; 70 de ani de la integrarea aeronavei de luptă cu motor reactiv în Serviciul de Luptă Permanent; Aviația Magazin, 20 septembrie 2021

Interceptoarele sunt sub comanda centrelor NATO situate în afara teritoriului național, iar misiunile lor aeriene sunt transfrontaliere, ceea ce implică o pregătire complexă a personalului angrenat în serviciul respectiv permanent, de luptă. Traficul radio se execută exclusiv în limba engleză. Decolarea trebuie să se facă, uzual, în maxim 15 minute de la alarmare.

Coordonare

Activitatea de poliție aeriană se desfășoară în cadrul (în , acronim NATINAMDS), fiind coordonată de SACEUR și condusă de (în , acronim AIRCOM). AIRCOM, aflat în Germania la Ramstein, supraveghează spațiul aerian din Europa prin intermediul (în , acronim CAOC). La nivelul acestor centre, se produce fuziunea informațiilor care sunt obținute de către senzorii aflați în teritoriul statelor Alianței, aflate în zonele de responsabilitate ale respectivelor CAOC. din Spania de la (CAOC Torrejón), care acoperă spațiul aerian situat la sud de Munții Alpi și din Germania de la Uedem (CAOC Uedem), care acoperă zona nordică.

Atunci când este necesară o interceptare aeriană, CAOC care răspunde de aria respectivă de competență decide căreia dintre aeronavele interceptoare QRA îi va reveni misiunea de a reacționa, în decurs de câteva minute.

În prezent (2023), NATO coordonează cinci misiuni regionale de poliție aeriană: în Statele baltice: este asigurată prin rotație, de către Aliați în Adriatica de Est și Balcanii de Vest: Ungaria și Italia acoperă spațiul aerian al Sloveniei, iar Grecia împreună cu Italia acoperă spațiul aerian al Albaniei, Muntenegrului și Macedoniei de Nord în Islanda: este asigurată periodic, de către Aliați în Benelux: spațiul aerian este acoperit de Belgia și Olanda, prin rotație Poliția Aeriană Întărită (în , acronim eAP): suplimentare de forțe aeriene, cu scopul de a potența activitatea de poliție aeriană la nivelul Flancului Estic în statele baltice, în Polonia, România și Bulgaria, ca parte a măsurilor asiguratorii luate după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014.

Un aranjament temporar există, de asemenea, în ce privește protecția spațiului aerian al Slovaciei, asigurată cu contribuția Cehiei și Poloniei. Acest aranjament este în vigoare de la 1 septembrie 2022 (dată fiind finalizarea folosirii flotei de avioane de vânătoare slovace Mig 29) și este valabil până în momentul în care Slovacia va operaționaliza propriile sale aeronave F-16 (operaționalizare estimată ca urmând în 2024). În acest caz, avioanele de luptă implicate decolează de la propriile baze operaționale poloneze și cehe. Czech and Polish fighter aircraft to secure Slovakian airspace; ac.nato.int, August 31, 2022; accesat la 11 februarie 2023 Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a determinat asigurarea unei prezențe cvasipermanente a aeronavelor NATO, în zona Flancului Estic al Alianței,Irimia, Lucian, Lipscomb, Nathan; De veghe la flancul estic al NATO; Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale din România, august 2022; accesat la 16 februarie 2023 astfel că la începutul lunii aprilie 2022 se aflau în mod permanent în aer, în această zonă, în jur de 30 de aeronave de supraveghere și de vănătoare. NATO; NATO’s Eastern Flank Air Domain; nato.int; accesat la 16 februarie 2023 Patru luni mai târziu, în august 2022, peste 100 de avioane de vânătoare se aflau în alertă, în cadrul aceluiași areal.

Activitatea în România Forțele Aeriene NATO thumb|A-10 Thunderbolt II americane la Câmpia Turzii (2015) Activitatea de poliție aeriană în sistemul integrat NATO de apărare antiaeriană au început, în România, din 29 martie 2004, odată cu intrarea țării în Alianță. Allied Air Command; Air Policing history in Romania ; ac.nato.int, December 13, 2021; accesat la 11 februarie 2023

În România, misiunile de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO se realizeazăBolocan, Valentin; Ce forță de lovire va avea structura NATO din România. Analist militar: „S-a trecut la un mecanism operațional de răspuns imediat”; Adevărul, 30 iunie 2022, accesat la 8 februarie 2023 în cooperare cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate de la , de către aeronave care decolează, la nevoie, de la baze aeriene precum cele de la Borcea sau de la Mihail Kogălniceanu. La misiunile de poliție aeriană contribuie și aeronave care decolează de la baza de la Câmpia Turzii.Gava, Ioan-Radu; Harta prezenței NATO în România. Radu Tudor: Capacitatea va fi semnificativ crescută, pe măsură ce planurile de apărare vor fi derulate / foto+video; DC News, 30 iunie 2022 accesat la 8 februarie 2023 Cele trei aerodromuri au beneficiat de un proces de modernizare, necesar suplimentării forțelor și mijloacelor naționale aflate la dispoziția SLP–PA.

În a doua jumătate a anului 2014, ca parte a măsurilor asiguratorii luate după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, România a aprobat în coordonare cu SACEUR staționarea pe teritoriul propriu a pachetului de forțe aeriene necesar întăririi Serviciului de Luptă Permanent–Poliție Aeriană (acronim SLP–PA) și susținerii activității de Poliție Aeriană Întărită (în – acronim eAP). Acest grup de forțe include 4–6 aeronave și 150–250 de militari, în funcție de necesitate și de situație, care se rotează la 4-6 luni. Misiunea forțelor eAP de întărire misiunilor de poliție aeriană la nivelul flancului sud-estic al NATO a debutat în luna mai 2017.

Forțele Aeriene Române Până la 15 mai 2023,Forțele Aeriene Române; Ceremonii de retragere din serviciu a aeronavelor MiG-21 LanceR (comunicat); roaf.ro; accesat la 21 mai 2023 Forțele Aeriene Române au susținut activitatea de poliție aeriană cu aeronave MiG-21 dislocate la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii și cu aeronave F-16 dislocate la baza Borcea. ; Air Policing history in Romania; ac.nato.int; accesat la 15 februarie 2023 Ulterior acestei date, din partea României au rămas în Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană doar aeronavele F-16, drept efect la retragerii aeronavelor MiG-21 LanceR din dotare Forțelor Aeriene Române (în sprijinul F-16 românești rămase acționează aeronavele aliate, dislocate în România în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită). Cu scopul echilibrării numărului redus de aeronave ale Forțelor Aeriene Române, disponibile pentru Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană, Forțele Aeriene Române au dezvoltat după anul 2009, spre a fi implementat, conceptul unei capabilități complementare SLP–PA , respectiv Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană Extins (acronim de SLP-PAE). Cu acest scop, sunt menținute în stare de operativitate forțe și mijloace dotate cu avioane IAR-99 Șoim dislocate la la baza aeriană de la Bacău și elicoptere IAR-330 Puma SOCAT, dislocate la bazele aeriene de la Bacău și Câmpia Turzii. Acestea sunt destinate pentru interceptarea aeronavelor ce evoluează la înălțimi și cu viteze mici.

Spațiul aerian național Drept efect al integrării în sistemul de apărare comun al NATO, Serviciul de Luptă Permanent al Forțelor Aeriene Române s-a transformat din 29 martie 2004 în Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană, celulele de alarmă au trecut sub comandă NATO și spațiul aerian care a trebuit acoperit a depășit frontierele României. În ce privește Forțele Aeriene Române, conceptul de Serviciu de Luptă–Poliție Aeriană este identic celui de al Alianței (acronim QRA, în ).