Sevilla Pastor (n. Sevilla Siegler; ) a fost o actriță română de etnie evreiască, care a fost distinsă cu titlul de Artist Emerit.
A făcut parte dintr-o familie de actori evrei cu mari merite în popularizarea teatrului în limba idiș și a avut o carieră artistică întinsă pe durata a peste 50 de ani și desfășurată mai întâi în cadrul Trupei Siegler–Pastor (cu care a efectuat turnee în numeroase țări, îndeosebi în Austria) și apoi în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat din București (unde a jucat timp de 20 ani).Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc în România, Editura Integral, București, 1998 , p. 219.
Biografie Origine S-a născut la 25 ianuarie 1906Marius Mircu, „«Sevilla Pastor» – piesă istorică în cinci acte, cu prolog și epilog, cu cor, cu cîntece și dansuri, cu plîns și rîs, cu multe personaje și cu foarte mult public”, în Revista Cultului Mozaic, anul XV, Kislev 5731, nr. 242, 1 decembrie 1970, p. 6.Franz Auerbach, „In memoriam: Sevilla Pastor”, în revista Teatrul, anul XXVII, nr. 2, februarie 1982, p. 87.Academia Română, Secția de Științe Istorice și Arheologie, Istoria românilor, vol. 9, Editura Enciclopedică, București, 2001 p. 417. în orașul Iași („capitala teatrului idiș”),Iulian Schwartz, „De vorbă cu... artista emerită Sevilla Pastor”, în Revista Cultului Mozaic, anul XII, Elul 5727, nr. 169, 15 septembrie 1967, p. 5.Hary Kuller, Evrei din România: breviar biobibliografic, Editura Hasefer,București, 2008, p. 290. ca fiică a actorilor Rosa și Moise (Maurice) Siegler,Sevilla Pastor, „Amintiri și realități...”, în revista Flacăra, anul III, nr. 24 (49), 15 decembrie 1954, p. 25.Brigitte Dalinger, «Verloschene Sterne»: Geschichte des jüdischen Theaters in Wien, Picus Verlag, Wien [Viena], 1998, pp. 250–251. .Brigitte Dalinger, „Pastor Sevilla”, în vol. Ilse Korotin (ed.), biografıA. Lexikon österreichischer Frauen, vol. 3 (P–Z), Böhlau, Wien/Köln/Weimar, 2016, p. 2471. .Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc în România, Editura Integral, București, 1998, pp. 123–124. și, după unele surse, a primit numele Șeiva. Provenea dintr-o familie de actori evrei, care au jucat pe scenele teatrale din mai multe țări și au bucurat mai multe generații de spectatori.
Tatăl Sevillei, Moise (Maurice) Siegler,Brigitte Dalinger, «Verloschene Sterne»: Geschichte des jüdischen Theaters in Wien, Picus Verlag, Wien [Viena], 1998, pp. 213–214. . cunoscut și ca MoișeGheorghe Oprescu (coord.), Istoria teatrului în România, vol. 3, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1965, p. 139. sau Moris Siegler,Ștefan Cervatiuc (prof.), Istoria teatrului la Botoșani (1838–1944), vol. 3 (1925–1944), Editura Quadrat, Botoșani, 2013, pp. 109–110. Moritz sau Moses Belzer, se născuse în orașul Iași la 18 februarie 1878 (sau, după alte surse, la 26 februarie 1876, 15 mai 1876 sau chiar în 1879), urmase cursurile școlii populare evreiești, cântase ca tenor în corul Sinagogii Mari din oraș și, împotriva voinței părinților săi, își începuse cariera ca actor în trupele idiș din România. A fost angajat inițial în trupa lui Zigmund Mogulescu, apoi, devenind tot mai pasionat de teatru, și-a format temporar o trupă proprie, cu care a pus în scenă piesa Ahașveroș a lui Avram Goldfaden, în care el însuși a interpretat rolul reginei Estera. Trupa lui s-a destrămat, așa că Siegler s-a angajat în trupa lui Marcu Segalescu (Mordechai Segalescu), care juca la Fălticeni, și, mai apoi, a făcut parte timp de doi ani din trupa lui Avraham Axelrod, care juca la Teatrul „Pomul Verde” din Iași și cu care a efectuat și un turneu în Austria. A revenit apoi în România și a fost angajat în trupa lui Kalman Juvelier, care juca la Iași, și mai târziu în trupa lui Avram Goldfaden, care juca la Galați, iar ulterior a ajuns să facă parte din trupa lui Isidor Goldenberg, care juca la Grădina „Jignița” din București. S-a căsătorit, dar a fost părăsit de soție, care i-a lăsat în grijă copilul lor, Ella-Adela.
Mama Sevillei, Roza Rosenstein (după altă sursă Rosa Aron), care se născuse în 1888 tot la Iași, provenea și ea dintr-o familie care avea legături cu teatrul evreiesc. Tatăl ei, Haim Am Rosenștein, care lucra la baia municipală a orașului,Zalmen Zylbercweig, Leksikon fun yidishn teater (Lexicon of the Yiddish Theatre), Elisheva, New York, 1931. Vezi articolele dedicate fraților Samuel și Leyzer Rosenstein. lipise afișe pentru spectacolele trupei lui Avram Goldfaden, iar cei trei frați ai ei (Samuel, Avrum și Leizer) au cântat melodii populare în limba idiș, înainte de a pleca în anul 1900 în Statele Unite ale Americii, unde, după mai multe încercări, au ajuns actori și cântăreți. Familia Rozei a dus o viață destul de grea, iar, după îmbolnăvirea mamei ei, Roza a fost nevoită să cutreiere, împreună cu tatăl ei, cârciumile și cafenelele Iașului și să cânte acolo vechi cântece populare evreiești pentru a face rost de bani. Vărul ei mai mare, Albert Segalescu, care era actor în trupa artiștilor Segalescu și Goldenberg, a auzit-o cântând în timpul unui turneu la Iași și a luat-o cu el pe Roza, care avea atunci vârsta de 11 ani. Fata a făcut parte inițial din cor, răbdând de foame și de frig, și a jucat apoi ca actriță timp de cinci ani pe scena Grădinii „Jignița” din București. Vrând să scape de grija fetei, Segalescu a convins-o să se căsătorească cu actorul evreu Avram Grünwald-Gheorghiu de la Teatrul Național, care juca atât în limba română, cât și în limba idiș, dar această căsnicie a durat numai un an din cauza caracterului nestatornic al actorului. Sevilla Pastor ar fi fost, potrivit propriilor mărturisiri, fiica actorului Avram Grünwald-Gheorghiu.
După despărțirea de Avram Grünwald-Gheorghiu, Roza Rosenstein s-a căsătorit cu Moise Siegler, cu care a rămas împreună până la sfârșitul vieții. Cei doi soți au crescut împreună cele două fete: EllaMaria Marian, Totuși, n-au fost singuri: solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900–1940, Editura Universal Dalsi, București, 2005, p. 138.Herman Yablokoff, Der Payatz: Around the World with Yiddish Theater, Bartleby Press, Silver Spring, MD 1995, p. 284. (după altă sursă Rita) și Sevilla (n. 1906), iar ulterior au avut împreună o fată, Erna (născută la 18 februarie 1911 la Viena); toate cele trei fete au jucat, de asemenea, pe scena teatrelor evreiești.
Sevilla și-a petrecut primii ani ai copilăriei într-o cămăruță de sub scena Teatrului „Jignița” din București (aflat pe strada Negru Vodă din Cartierul Evreiesc, în apropiere de Centrul Vechi), acolo unde locuiau părinții ei. Atunci când trebuia să urce pe scenă, mama ei o lăsa în culise pe niște petice ale unui decor vechi sau o încredința garderobierei. Fetița a trăit astfel încă de la început în atmosfera teatrală evreiască. „Înainte de a cunoaște aerul proaspăt al pădurii și mireasma florilor, am respirat praful scenei, mirosul vopselelor, al grimei și al florilor de hîrtie”, și-a amintit ea mai târziu. A locuit în copilărie, de asemenea, pentru o perioadă, la bunicii ei din cartierul Târgu Cucului al Iașului și își amintea că văzuse acolo primele spectacole de teatru în limba idiș la vechiul „salon și grădină Sulim Saikeles” de pe strada Aron Vodă, la grădina „Pomul Verde” (unde se ascundea adesea, alături de alți copii, într-un ungher pentru a urmări repetițiile trupelor evreiești), precum și la grădinile „Velnicerul”, „Dudl Ciciniker”, „Zaliș” etc. Interacțiunea cu mediul artistic evreiesc a făcut-o pe Sevilla, potrivit regizorului Franz Auerbach (1915–2002), directorul Teatrului Evreiesc de Stat din București în perioada 1955–1987, să preia „bucuria jocului, caracteristică actorilor evrei, trecînd-o prin filtrul talentului ei, și conferindu-i valențe noi”.
Începuturile carierei artistice thumb|Sevilla Pastor la vârsta de 5 ani Moise Siegler a părăsit în anul 1908 trupa lui Axelrod, care juca la Cernăuți, și s-a stabilit, cu familia sa, la Viena, capitala Austro-Ungariei. El a fost angajat inițial în trupa lui Moritz Edelhofer, iar apoi, în perioada 1909–1915, a condus (Jüdische Bühne), care juca în sala Joel Berkowitz (ed.), Yiddish Theatre: New Approaches, The Littman Library of Jewish Civilization, Portland, Oregon, 2008 , p. 111. din apropiere de (zonă în care s-au stabilit numeroși imigranți evrei din Europa de Est). Sevilla a urmat clasele primare și a început studiile secundare la Viena, dar a abandonat școala la vârsta de 11 ani pentru a-și putea însoți părinții în turnee.
Teatrul Evreiesc din Viena a pus în scenă în acea vreme spectacole muzicale și de vodevil, precum și piese în limba idiș scrise, printre alții, de Jakob Gordin, Schalom Asch și . În lunile de vară trupa Teatrului Evreiesc din Viena a efectuat turnee la Marienbad, Franzensbad, Praga și Cernăuți, ajungând de câteva ori și în România. Sevilla a apărut pentru prima oară pe scenă la vârsta de 4 ani în trupa tatălui ei și i-a însoțit adesea pe părinții ei în turnee, dansând, împreună cu surorile ei și cu actrița Jeni Selțer, în cadrul scheciurilor comice reprezentate la sfârșitul spectacolelor teatrale.
Activitatea teatrului s-a întrerupt după izbucnirea Primului Război Mondial. În anul 1919, după încheierea războiului și destrămarea Austro-Ungariei, membrii familiei Siegler s-au întors în România și s-au stabilit inițial la Iași. Moise Siegler a jucat sporadic în perioada 1919–1921 în spectacolele organizate de trupa Freie Jüdische Volksbühne (în („Teatrul liber popular evreiesc”) din Viena, condusă de Paul Baratoff și Ițhac Deutsch.Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc în România, Editura Integral, București, 1998, p. 120.
Sevilla a debutat ca actriță în 1919, la vârsta de 13 ani, cu un monolog în cadrul spectacolului de revistă În vilegiatură, pus în scenă la Piatra Neamț de dramaturgul Iacob Botoșanschi. Fetița nu și-a luat rolul prea în serios și a rostit în grabă acel monolog, vrând să se întâlnească cât mai repede cu prietenele ei, care o așteptau la joacă. A cântat apoi în cor în trupa lui Isidor Așkenazi și a început să primească mici roluri în spectacole cu tematică istorică. Mama ei a îndemnat-o să urmeze cariera artistică și a fost primul ei profesor, cerându-i cu exigență să repete replicile până când vor fi rostite așa cum trebuie.Marius Mircu, „«Sevilla Pastor» – piesă istorică în cinci acte, cu prolog și epilog, cu cor, cu cîntece și dansuri, cu plîns și rîs, cu multe personaje și cu foarte mult public”, în Revista Cultului Mozaic, anul XV, Kislev 5731, nr. 242, 1 decembrie 1970, p. 7. În același an a fost distribuită în travesti în rolul micului Isac din piesa istorică Sacrificarea lui Isac de Avram Goldfaden, care a fost jucată pe scena Grădinii „Pomul verde” din Iași; acest rol este considerat rolul ei de debut. Sevilla și-a interpretat bine rolul până când a văzut-o într-un colț ascuns al sălii pe mama ei, cu „privirea fixă, cu mâinile împreunate a rugăciune – era tare bigotă! – dar eu credeam că a amenințare, m-am temut că am greșit ceva!” și, înspăimântându-se, a leșinat; trupa a tras repede cortina, iar directorul a urcat pe scenă și a explicat publicului că Isac a leșinat pentru că a presimțit că urmează să fie ucis. Succesul obținut la public l-a determinat pe Moise Siegler să introducă pentru ea roluri de copil în majoritatea spectacolelor teatrale. În perioada următoare, silită de mama ei, fata a jucat roluri mărunte în diferite piese și a apărut pe scenă de nenumărate ori în travesti.