Alexandru Cartojan (n. 1/14 ianuarie 1901, Vida-Cartojani, jud. Vlașca - d. 8 septembrie 1965) a fost un istoric, publicist și prozator român.Nicolae Scurtu, „Noi completări la bibliografia lui Alexandru Cartojan”, în revista Sud, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2015, p. 9
A fost fiul lui Gheorghe și al Cleopatrei Cartojan și văr de gradul al doilea cu Nicolae Cartojan.Alexandru Cartojan, articol de Neagu Udroiu, în cartea Petru Cecel. Viața, domniile și aventurile sale, de Alexandru Cartojan, Editura Semne, 2016, p. 121-123
Educație A urmat liceul la Turnu Măgurele și Vaslui, apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București. A fost elevul lui Nicolae Iorga.
La 15 ani a publicat o poezie intitulată „Pe lună” în revista Școlarii din București, dar nu a mai publicat alte versuri.
Carieră A efectuat serviciul militar la Regimentul 5 Dorobanți „Vlașca”, devenind ofițer de rezervă. În anii 1941-1942 a luat parte la campania din răsărit și a fost avansat în gradul de căpitan.
A fost profesor de istorie între anii 1922-1928 și 1934-1948. A predat la Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu.
S-a numărat printre organizatorii societății culturale „Mihail Kogălniceanu”. În 1926 a sprijinit înființarea Școlii superioare de comerț din Giurgiu, devenită ulterior Liceul Comercial, iar în 1929, împreună cu profesorul Mauriciu Kandel, a scris broșura Centenarul liberării Giurgiului. A contribuit la construirea Ateneului „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu, al cărui președinte a devenit după retragerea lui Nicolae Bălănescu.
În 1925, s-a înscris în Partidul Țărănesc, iar după fuziunea cu Partidul Național Român condus de Iuliu Maniu, a devenit membru al Partidului Național Țărănesc și a activat în organizația de Vlașca, în 1935 fiind ales președinte al organizației. După 23 august 1944 a fost cooptat membru al Delegației permanente a P.N.Ț., iar la 26 februarie 1945, Congresul județean l-a reales președinte. După 1947 a fost delegat secretar general al P.N.Ț., pentru numai 15 zile, când partidul s-a dizolvat.
A fost prefect de Vlașca între noiembrie 1928 și aprilie 1931, iunie 1932 și octombrie 1933, apoi deputat de Vlașca în Parlamentul României, între anii 1933-1937 și 1946-1947.
Opere La legea administrației, discurs din 14 martie 1934 în ședința Adunării Deputaților, București Probleme de politică socială, discurs din 15 decembrie 1934 în ședința Adunării DeputațilorGenealogii: Familia Nicolae Cartojan, articol de Mihai Sorin Rădulescu, în România literară, nr. 16/2006 Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1938
În 2016 a fost reeditată în cadrul Colecției Biblioteca Giurgiuveană cartea Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, ediția din 1941.Jurnal de literatură, nr. 25 - februarie 2017, Giurgiu, p. 20-21
Note
Categorie:Nașteri în 1901 Categorie:Nașteri pe 14 ianuarie Categorie:Decese în 1965 Categorie:Giurgiuveni Categorie:Decese pe 8 septembrie Categorie:Istorici români Categorie:Prozatori români Categorie:Publiciști români Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea