Ținutul a fost o unitate administrativ-teritorială a Moldovei, care a existat până în 1864. Ținuturile care aveau pe teritoriul lor cetăți, erau conduse de pârcălabi, iar cele de hotar – de staroste. Pârcălabii erau numiți personal de domnitor, exercitând funcții administrative, fiscale și militare. În epoca medievală organizarea politico-administrativă nu era diferențiată de organizarea judecătorească. Astfel, administratorii ținuturilor judecau procesele din localitățile din supunere. Principalele funcții erau de delimitarea moșilor localităților și proprietarilor funciar, colectarea dărilor și transmiterea la vistierului țării. Pârcălabii ținuturilor mărginașe (starostii) aveau autoritatea de a reglementa conflictele de la hotarele Moldovei.

În anul 1741 domnul Constantin Mavrocordat realizează reforma administrativă prin care pârcălabii sunt înlocuiți cu ispravnici și divizează ținuturile în ocoale. În fruntea ocoalelor erau ocolași numiți de ispravnic.

Steme miniatura|left|150px|Sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei cu stema Țării Moldovei înconjurată de 21 de medalioane cu stemele ținutale Stemele ținuturilor sunt reprezentate pentru prima dată în Sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei, utilizat între 1806 și 1812. Matricea din fier a acestui sigiliu cu diametrul de 56 mm s-a păstrat mai întâi la Cabinetul numismatic al Academiei Române în colecția de sigilii cu nr. 247, în prezent fiind depozitat la Muzeul Național de Istorie a României. Compoziția sigiliului este înconjurată de 21 de medalioane cu stemele ținutale, fără Bucovina și raialele turcești. Pe primul loc, chiar deasupra coroanei care timbrează scutul, este așezată stema ținutului Suceava urmată de stema celorlalte ținuturilor, în sensul acelor ceasornicului:Silviu-Andrieș Tabac. Heraldica teritoriala a Basarabiei si Transnistriei. Chișinău: Museum, 1998. 157 p. ISBN 9975-906-20-6Andrieș-Tabac, Silviu; Ciobanu, Tudor. Un nou document din 1815 cu amprenta sigiliului Divanului Cnejiei Moldovei. In: Heraldica Moldaviae, Ed. Ediția XXVII, 27 aprilie 2023, Chișinău. Chișinău: Lexon-Prim, 2024, Volum 6, pp. 15-32. ISBN 978-9975-87-449-6. miniatura|150px|Sigiliul Moldovei înconjurată de stemele ținutale, cu excepția ținuturilor din stânga Prutului anexate de Imperiul Rus în anul 1812 Stema ținutul Suceava este reprezentată de un arbore cu coroana bogată pe o terasă însoțit în dextra de slova (literele slavone) „c” (s) și în senestra de slova „ꙋ́” (u); Ținutul Neamț — cerb mergând spre dreapta pe o terasă, Ținutul Roman — plantă cu 7 frunze pe o terasă; Bacău — drob de sare sau o stâncă pe o terasă; Ținutul Putna — zeul Bachus călare pe un butoi și ținând o cană în mâna dreaptă; Ținutul Tecuci — strugure de poamă cu două frunze; Ținutul Covurlui — barcă ieșind din senestra pe o apă având în ea o ancoră; Ținutul Tutova — trei pești, doi spre dreapta, cel din mijloc spre stânga; Ținutul Vaslui — știubei pe o terasă înconjurat de 4 albine; Ținutul Fălciu — o bovină pe o terasă mergând spre dreapta; Ținutul Greceni — cinci spice de grâu (sau trestii) pe o terasă; Ținutul Codru — oaie mergând spre dreapta pe o terasă; Ținutul Hotărniceni — rață spre dreapta pe o terasă; Ținutul Lăpușna-Orhei — un cocostârc spre dreapta; Ținutul Soroca — o secerătoare spre dreapta secerând; Ținutul Herța — o dextroșeră (braț drept) ieșind din stânga cu o balanță în echilibru; Ținutul Dorohoi — un rac spre dreapta; Ținutul Botoșani — un cosaș spre dreapta cosind; Ținutul Hârlău — trei arbori pe o terasă, cel din centru mai înalt; Ținutul Cârligătura — un lup stând pe o terasă spre dreapta; Ținutul Iași — cal mergând spre dreapta pe o terasă.

Lista ținuturilor Numărul ținuturilor s-a modificat în timp. În anul 1566 cronicarul polonez Martin Belskii menționează de 24 de ținuturi, Miron Costin în „Poema Polona” din 1694 enumeră numele a 19 ținuturi, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei - 23 ținuturi din Țara de Jos, Țara de Sus și Basarabia.

+ Lista ținuturilor Moldovei Nr. Ținut Centru administrativ Prima mențiune documentară Desființare Țara de Sus 1 Bacău Bacău 1458 reorganizat în județul Bacău în 1864 2 Botoșani Botoșani 1741 reorganizat în județul Botoșani în 1864 3 Câmpulung-Cernăuți Câmpulung Rusesc 1769 anexat la Imperiul Habsburgic în 1774 4 Câmpulung-Suceava Câmpulung Moldovenesc 1769 anexat la Imperiul Habsburgic în 1774 5 Cernăuți Cernăuți 1457 anexat în cea mai mare parte la Imperiul Habsburgic în 1774, teritoriul neanexat a fost transformat în ținutul Herța 6 Dorohoi Dorohoi 1520Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 174. reorganizat în județul Dorohoi în 1864 7 Hârlău Hârlău 1551Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul VI (1546-1570). București: Editura Academiei Române, 2008, p. 103-105. desființat în 1833, teritoriul fiind împărțit între ținuturile Iașiși Botoșani 8 Herța Herța 1794 (1775) în 1834 este înglobat în ținutului Dorohoi 9 Hotin Hotin 1436 transformat în raia turcească în 1711 10 Neamț Târgu Neamț 1466 reorganizat în județul Neamț în 1864 11 Suceava Suceava 1472 12 Trotuș Trotuș 1466 inclus în ținutul Bacău între anii 1655-1684 Țara de Jos 13 Adjud Adjud 1517-1527 inclus în ținutul Putna între anii 1647-1684 14 Bârlad Bârlad 1642 desființat până în 1684 15 Cârligătura Târgu Frumos 1431 desființat în anul 1834, teritoriul fiind împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului 16 Codru 1758 anexat la Imperiul Rus în 1812, desființat în 1818,teritoriul fiind împărțit între ținuturile Bender și Ismail 17 Covurlui Galați 1435 reorganizat în județul Covurlui în 1864 18 Fălciu Fălciu, Huși reorganizat în județul Fălciu în 1864 19 Greceni Greceni 1742 anexat de către Rusia în 1812, înglobat în ținutul Ismailîn 1818 20 Horincea Oancea 1528 inclus în ținutul Covurluiului înainte de 1591 21 Hotărniceni Gura Galbenei sfârșitul sec. XVIII anexat în 1812 Imperiul Rus, contopit cu ținutul Codru în 1816 22 Iași Iași 1473 partea de peste Prut este anexată la Imperiul Rusși organizată în ținutul Iași (reorganizat în județul(uezdul) Iași în 1828), partea de la est de Prut a fostreorganizată în județul Iași în 1864 23 Lăpușna Lăpușna 1439 în anii 70 ai secolului al XVIII-leaa fost comasat cu ținutul Orhei,constituind ținutul Orhei-Lăpușna (sau Orhei) 24 Orhei OrheiChișinău 1531 anexat în 1812 la Imperiul Rus, reorganizat în județul(uezdul) Orhei în 1828 25 Putna Focșani 1555 reorganizat în județul Putna în 1864 26 Roman Roman 1408 reorganizat în județul Roman în 1864 27 Soroca Soroca 1529 anexat în 1812 la Imperiul Rus, contopit cu ținutul Iașiîn 1818 28 Tecuci Tecuci 1435 reorganizat în județul Tecuci în 1864 29 Tigheci Tintiu 1546 contopit cu ținutul Fălciu înainte de 1665 30 Tutova Tutova 1435 reorganizat în județul Tutova în 1864 31 Vaslui Vaslui 1435 reorganizat în județul Vaslui în 1864 Basarabia 32 Cetatea Albă Cetatea Albă 33 Chilia Chilia 34 Tighina Tighina

Surse istorice Lista ținuturilor Moldovei este atestată în următoarele documente istorice: Bogdan, Ion. Cronicile slavo-romîne din sec. XV - XVI. București, 1980, p. 176. (conține lista ținuturilor din anul 1566) Documente privind istoria Romîniei. Seria A: Moldova, sec. XVI. Volumul IV pp. 4-6. (conține lista impozanților după ținut din 20 februarie 1591) Miron Costin. Opere: Cronica polonă. București: Editura de Stat pentru Opere și Artă, 1958, p. 214. (conține lista ținuturilor din anul 1677) Costin, Miron. Opere: Poema polonă. București: Editura de Stat pentru Opere și Artă, 1958, pp. 259 - 240. (conține lista ținuturilor din anul 1684) Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, 1716, pp. 37-52. (conține lista ținuturilor din anul 1716) Arhiva romînească, ed. I, t. I, p. 139 (Răspunsul boierilor moldoveni către generalul rus Johann Martin von Elmpt privind diviziune administrativă a Moldovei din 1769) Центральный Государственный Военно-Исторический Архив. Фонд Военно-Ученый Архив (ЦГВИА), д. 1847, листы 26-29. [Arhiva Militaro-Istorică Centrală de Stat a URSS] (file care conțin răspunsul boierilor moldoveni către generalul rus Johann Martin von Elmpt privind diviziune administrativă a Moldovei din 1769) Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 293, д.. 200. (Materiale privind recensământul țarist din anii 1772-1773) Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 44, д. 166, листы 363-364. (Declarațiile finale privind numărul de sate și gospodării conform recensământului din anii 1772-1773, expediate reprezentantului administrației țariste în Moldova, generalului-major Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov) Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 293, д. 187, 187а. (Materiale ale recensământului după familii din 1774) Uricarul. Volumul XIX, рp. 357-378. Uricarul. Volumul VII, pp. 242-577. Uricarul. Volumul VIII, pp. 242-568.

Vezi și Județ Ocol Județele României Județele Republicii Moldova

Referințe

Bibliografie Burac, Constantin. Ținuturile Țării Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea. București: Editura Academica, 2002. 648 p. ISBN 973-85106-1-9 Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. In: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, Tomul II, 1965. Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p. Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p. Lungu, Vasile. Ținuturile Moldovei până la 1711 și administrarea lor. In: Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.

Categorie:Ținuturile Principatului Moldova Categorie:Diviziuni teritoriale istorice ale României Categorie:Terminologie administrativă