Ludmila a Boemiei (în ; n. c. 860 – d. 15 septembrie 921) a fost o ducesă cehă a Boemiei, care este venerată în prezent ca sfântă și martiră atât de ortodocși, cât și de romano-catolici. S-a născut în localitatea Mělník ca fiică a prințului sorab . Sfânta Ludmila a fost bunica Sfântului Venceslau (n. c. 907 – d. 935), care este cunoscut în mod popular ca Bunul Rege Venceslau. Sfânta Ludmila a fost canonizată la scurt timp după moartea ei. Ca parte a procesului de canonizare, ducele Venceslau a mutat în anul 925 rămășițele ei pământești în Bazilica „Sf. Gheorghe” din Praga.
Căsătorie Ludmila s-a căsătorit cu Bořivoj I al Boemiei, primul duce creștin al Boemiei, în anul 873. Cuplul ducal s-a convertit la creștinism prin eforturile călugărului bizantin Metodie.Michael Ott, „St. Ludmilla”, în The Catholic Encyclopedia, vol. 9, Robert Appleton Company, New York, 1910. Accesat la 24 februarie 2013. Eforturile ducilor de a converti populația Boemiei la creștinism nu au fost inițial bine primite, iar păgânii i-au alungat din țara lor pentru o vreme. În cele din urmă, cuplul ducal s-a întors și a domnit câțiva ani înainte de a se retrage în localitatea , din apropierea orașului Beroun.
Bořivoj a fost succedat de fiul lor, (c. 894–915), căruia i-a succedat fratele său, (915–921). Când Vratislau a murit în anul 921, fiul său, Venceslau, a devenit următorul duce al Boemiei (921–935). Ludmila a fost cea care și-a crescut nepotul și a îndeplinit funcția de regentă în perioada minoratului lui.
Ludmila și Drahomíra stanga|miniatura| Uciderea Sfintei Ludmila Mama lui Venceslau, , a devenit geloasă pe influența Ludmilei asupra lui Venceslau. Din acest motiv, ea i-a convins pe doi nobili, Tunna și Gommon (probabil de origine francă sau varegă) să o ucidă pe Ludmila în Tetín, iar o parte din cronica hagiografică a Ludmilei afirmă că ea a fost sugrumată cu voalul ei. Ludmila a fost înmormântată inițial în Biserica „Sf. Mihail” din Tetín.M. Kantor, The Origins of Christianity in Bohemia, 1990.
Ludmila a fost canonizată la scurt timp după moartea ei. Ca parte a procesului de canonizare, ducele Venceslau a mutat rămășițele ei pământești în Bazilica „Sf. Gheorghe” din Praga în anul 925. Ludmila a fost venerată ca o patroană a Boemiei. Ea este considerată în prezent o patroană religioasă a Boemiei, a convertiților, a duceselor, a celor care au probleme cu socrii și a . Ziua ei de prăznuire este 16 septembrie.
Compozitorul ceh Antonín Dvořák a compus un oratoriu intitulat între septembrie 1885 și mai 1886. Această operă muzicală i-a fost comandată de editorul Littleton pentru .
Note
Bibliografie Pekar, J., Die Wenzels- und Ludmilla-Legenden und die Echtheit Christians (Praga, 1906). Christianus Monachus, „Vita et Passio sancti Venceslai et sanctae Ludmilae avae eius”, în Magnae Moraviae Fontes Historici (Brno, 1967), pp. 186–199. Ingham, N. W., „The Lost Church Slavonic Life of Saint Ludmila”, în Studia Slavica Mediaevalia et Himanistica. Riccardo Piccio dicata. vol. 1-2 (Roma, 1986), pp. 349–360.
Categorie:Nașteri în anii 860 Categorie:Decese în 921 Categorie:Femei din secolul al IX-lea Categorie:Monarhi romano-catolici canonizați Categorie:Decese pe 15 septembrie Categorie:Ducese ale Germaniei Categorie:Sfinți romano-catolici Categorie:Oameni din Mělník