Reka (literal, „râu” în slovenă), cunoscut și ca Reka din Carniola Interioară (în ),Lazar, Jože. 1975. Razširjenost sladkovodnih alg v Sloveniji. Ljubljana: SAZU, p. 13.Hrvatin, Mauro, Helena Dobrovoljc, Jerneja Fridl, Janez Mulec, & Miha Pavšek. 2008. Kras. Ljubljana: ZRC, p. 35. este un râu care își începe cursul ca Pârâul Mare (în ) în Croația, pe versantul sudic al Muntelui , și curge apoi prin vestul Sloveniei, unde este cunoscut inițial și sub numele de Pârâul Mare ().Perko, Drago, & Milan Orožen Adamič. 1998. Slovenija: pokrajine in ljudje. Ljubljana: Mladinska knjiga, p. 251.
Cursul râului Râul are o lungime supraterană de , din care se află pe teritoriul Sloveniei. El izvorăște de pe versantul sudic al Muntelui (aflat în nord-vestul Croației) și curge o mică distanță pe teritoriul Croației, de unde provin o parte din pâraiele care îl formează. Pătrunde apoi pe teritoriul Sloveniei și traversează porțiunea vestică a acestei țări, dispărând în subteran în satul Škocjan, prin Peșterile Škocjan (care au fost incluse în anul 1986 în Patrimoniul Mondial UNESCO) și curgând sub Platoul Karst sloven.LTER Slovenia summarizes the science performed to date: http://lter.zrc-sazu.si/ProjectOverview/tabid/350/Default.aspx Debitul mediu al râului este de 8,26 m³/s, în timp ce debitul la nivelul peșterii variază în funcție de anotimp între 0,03 m³/s și 380 m³/s.
Reka reapare la suprafață pe teritoriul Italiei ca râul , care se varsă după 2 km în Golful Trieste din nordul Mării Adriatice, între orașele Trieste și Monfalcone (regiunea Friuli-Veneția Giulia), deși unele studii ale cursului său au arătat că este alimentat, de asemenea, de izvoare din alte părți de pe coasta Mării Adriatice. Are un regim pluvial.
Bazinul râului Reka este situat pe sinclinalul Brka, format din roci de fliș din epoca Eocenului și înconjurat de o zonă carstică. Suprafața bazinului Rekăi înainte de pătrunderea în peșteri este de 442 km². Zona de nord a regiunii carstice aparține bazinului Dunării, în timp ce râurile de la sud se varsă în Marea Adriatică. În regiunea de nord există o bifurcație subterană, din care curge apa către Dunăre și către pârâul Bistrica, afluent al Rekăi.S. Rusjan, M. Brilly, M. Padeznik, A. Vidmar (University of Ljubljana, Faculty of Civil and Geodetic Engineering, Chair of Hydrology and Hydraulic Engineering), „Hydrologic and water chemistry characteristics of the Reka river and the Padez stream basin”, în Geophysical Research Abstracts, European Geosciences Union, vol. 8, nr. 02519, 2006. ( )
Poluare Orașul Ilirska Bistrica și multe sate mici sunt situate în valea râului. Întreprinderile din industriile chimică și de prelucrare a lemnului au poluat puternic apele râului, care a devenit în anii 1970 cel mai poluat râu din Slovenia.Mitja Brilly, Janja Kogovšek, Damjana Drobne, „The Reka River Experimental Basin”, rezumat publicat al unei lucrări științifice prezentate la o conferință organizată în anul 2000 de Laboratory of Hydrology and Water Management din cadrul Universității din Gent. Astfel, în perioadele de saturație medie din 1969 și 1979, indicatorul BOD5 a avut valori cuprinse între 100 și 200 mg/l, iar râul degaja un miros neplăcut. În anii 1970 au fost construite două rezervoare (pentru perioadele de secetă) și o stație de epurare. În anii 1990, volumul producției industriale a scăzut, iar poluarea a scăzut.
Galerie
Note
Legături externe
Condition of Reka at Cerkvenikov Mlin and Škocjan - graphs, in the following order, of water level and flow data for the past 30 days (taken by ARSO)
Categorie:Râuri internaționale ale Europei Categorie:Râuri din Croația Categorie:Râuri din Slovenia