Vladimir Vladimirovici Kara-Murza (în ; ) este un activist politic, jurnalist, autor, regizor și prizonier politic rus. Un protejat al lui Boris Nemțov, a fost vicepreședinte al organizației Rusia Deschisă (în rusă: Открытая Россия; Otkrytaya Rossiya), un ONG fondat de omul de afaceri rus și fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care a promovat societatea civilă și democrația în Rusia. A fost ales în 2012 în Consiliul Coordonator al Opoziției Ruse (în rusă: оординационный совет российской оппозиции, КСО – Koordinatsionnyy sovet rossiyskoy oppozitsii, KSO) și a ocupat funcția de lider adjunct al Partidului pentru Libertatea Poporului (în rusă: Партия народной свободы, Partija narodnoj svobody) din 2015 până în 2016. A regizat două documentare, They Chose Freedom (în rusă: Они выбирали свободу, Oni vybirali svobodu) și . Din 2021, a fost Senior Fellow la Centrul Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului. A fost distins cu Premiul pentru Curaj Civil în 2018.
În aprilie 2022, Kara-Murza a fost arestat sub acuzația de nerespectare a ordinelor poliției; mai târziu, arestarea sa a fost prelungită după ce au fost aduse noi acuzații de „discreditare” a armatei, iar în octombrie, alte acuzații de trădare au fost aduse împotriva lui. Amnesty International și multe alte organizații consideră acuzațiile ca fiind motivate politic."Russia: Vladimir Kara-Murza, jailed prisoner of conscience, awarded Václav Havel Prize", Amnesty International, 10 October 2022"‘Proof that today’s Russia is returning to the practices of Stalin’s political terror’", Novya Gazeta, 10 April 2023"Arrest and Detention of Vladimir Kara-Murza" , a letter from several members of the US Congress and Senate, 12 May 2022 Kara-Murza a criticat invazia rusă a Ucrainei din 2022. El a cerut sancțiuni împotriva oficialilor ruși care se fac vinovați de abuzuri ale drepturilor omului și de corupție. El l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru modul în care sunt tratați disidenții politici în Rusia. La 17 aprilie 2023, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare."Vladimir Kara-Murza: Russian opposition figure jailed for 25 years", BBC, 17 April 2023
În octombrie 2022, Kara-Murza a fost distins cu Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului.
Tinerețe și educatie Vladimir Vladimirovici Kara-Murza s-a născut la Moscova la 7 septembrie 1981. Este fiul jurnalistului rus și prezentator de televiziune Vladimir Alexeevici Kara-Murza (1959–2019), un critic deschis al lui Leonid Brejnev și un susținător al reformelor din timpul lui Boris Elțîn. Tatăl său a fost strănepotul revoluționarului leton Voldemārs Bisenieks (1884–1938) și strănepotul primului ambasador al Letoniei în Marea Britanie, (1885–1941), ambii împușcați de NKVD. Agronomul și publicistul leton (1864–1923) a fost fratele lor mai mare.Information from the on Georgs Bisenieks.
De asemenea, este înrudit cu Serghei Kara-Murza (născut în 1939), un istoric, chimist și filozof sovietic/rus. Toți sunt membri ai familiei , descendenți ai unui aristocrat tătar care s-a stabilit la Moscova și s-a convertit la creștinism în secolul al XV-lea d.Hr. (Numele Kara-Murza în traducere are sensul de „Domnul Negru”.)
Kara-Murza are o licență și o diplomă de master în istorie de la Universitatea Cambridge. Împreună cu soția sa, Yevgenia, are trei copii.
Activitate ca jurnalist, regizor și autor Kara-Murza a ajuns jurnalist la vârsta de 16 ani. A lucrat ca un corespondent la Londra pentru o serie de instituții de presă ruse: ziarele (Новые Известия, 1997–2000) și Kommersant (Коммерсантъ, septembrie 2000 până în iunie 2003) și la postul de radio Ecoul Moscovei din septembrie 2001 până în iunie 2003. Kara-Murza a devenit apoi pentru scurt timp corespondent pentru afaceri externe al ziarului Kommersant (din iulie 2003 până în aprilie 2004) și corespondent la Washington pentru BBC (din decembrie 2004 până în decembrie 2005). În 2002, a fost redactor-șef al publicației financiare din Londra Russian Investment Review. În aprilie 2004 a preluat funcția de șef al biroului de la Washington al rețelei de televiziune , post pe care l-a ocupat în următorii nouă ani. La 1 septembrie 2012 a fost concediat din acest loc de muncă.
They Chose Freedom, o serie de documentare (2005) În 2005, Kara-Murza a produs un documentar TV în patru părți, They Chose Freedom, dedicat istoriei mișcării disidente sovietice. Documentarul s-a bazat pe interviuri cu dizidenți ruși, printre care Vladimir Bukovski, Elena Bonner și Serghei Kovaliov. A fost difuzat pentru prima dată în octombrie 2005.
De atunci a fost proiectat în diferite locuri din Europa și America de Nord, cu subtitrări în limba engleză. La 24 martie 2014, Kara-Murza, și Vladimir Bukovski au participat la o sesiune de discuții în urma unei proiecții la Londra a filmului.
Reformă sau revoluție (2011) În 2011, Kara-Murza a publicat prima sa carte, Reformă sau revoluție: în căutarea unui guvern responsabil în prima Dumă de stat rusă (care a apărut numai în limba rusă). Cartea relatează despre încercarea nereușită a Cadeților sau a Partidului Constituțional Democratic de a forma un guvern în timpul scurtei existențe a primului Parlament sau Duma rusă din aprilie până în iulie 1906. Scrisă pe baza documentelor originale parlamentare din 1906 și a articolelor din ziarele contemporane, precum și a memoriilor participanților la evenimente, cartea a fost lansată atât la Moscova, cât și la Sankt Petersburg.
Blogul „Spotlight on Russia” (din 2010) La sfârșitul anului 2014 și începutul lui 2015, el a scris despre o serie de tendințe antidemocratice din Rusia. Președintele Vladimir Putin, de exemplu, a reluat practica sovietică de a lua dizidenților cetățenia rusă. Ca urmare a acestui act și a altora, Kara-Murza a cerut Consiliului Europei să nu restabilească Rusiei drepturile de vot, suspendate de la anexarea Crimeei. În decembrie 2014 a scris că echipele de arme și tactici speciale de la Kremlin destrămau întâlnirile opoziției. Cuvântul lui Putin a fost așadar „lipsit de valoare”, a scris Kara-Murza, citând drept dovadă declarațiile false făcute de președintele rus și promisiunile nerespectate.
„Sfârșitul armistițiului olimpic al Rusiei” (2014) Putin doar și-a încetinit acțiunile fățise față de opoziție în timpul Jocurilor Olimpice de la Soci, a avertizat Kara-Murza într-un articol de opinie din The Wall Street Journal (26 februarie 2014). După ce prestigiosul eveniment internațional s-a încheiat, președintele rus a revenit rapid la comportamentul său opresiv de odinioară. La doar câteva ore după ceremonia de închidere de la Soci, un tribunal din Moscova a pronunțat pedepse cu închisoarea pentru șapte dintre protestatarii din Piața Bolotnaia din mai 2012.
Au fost exercitate presiuni nu numai în interiorul Rusiei. Televiziunea națională a Rusiei a difuzat „apeluri pline de ură pentru a fi zdrobiți protestatarii de la Kiev” timp de câteva săptămâni la începutul anului 2014, a remarcat Kara-Murza. Pentru Putin, a explicat el, „menținerea status quo-ului în Ucraina nu înseamnă în primul rând păstrarea unei sfere de influență post-sovietice sau recrearea unui imperiu condus de Moscova”. Președintele rus s-a temut că „o Ucraina democratică, pro-europeană” va crea „un precedent „periculos” pentru Rusia” și că va fi „doar o chestiune de timp” până ce cetățenii ruși vor începe să ceară niveluri similare de libertate politică și economică.
În ochii publicului miniatura| Kara-Murza face semnul crucii la locul asasinarii lui Boris Nemtsov la Moscova, 27 februarie 2021. Din 1999 până în 2001, Kara-Murza a fost membru al partidului Alegerea Democrată a Rusiei (în rusă: Демократический выбор России; ДВР; Demokraticheskiy vybor Rossii, DVR); din 2001 până în 2008 a fost membru al Uniunii Forțelor Dreptei (în ; abrevia СПС; SPS). Între 2000 și 2003 a fost consilier al liderului opoziției din Duma de Stat, Boris Nemțov. El este în opoziție față de Vladimir Putin din 2000, când l-a sprijinit pe candidatul liberal Grigori Iavlinski la alegerile prezidențiale din 2000.
Alegerile pentru Duma de Stat (2003) Kara-Murza a fost candidat la alegerile în parlamentul rus, sau Duma de Stat, la alegerile parlamentare din 2003, candidând în districtul Chertanovsky din Moscova. Candidatura sa a fost susținută în comun de Uniunea Forțelor Dreapte și Iabloko. În timpul campaniei, împotriva lui Kara-Murza au fost folosite diverse metode subtile. Candidatul partidului de guvernământ Rusia Unită a încercat să-l scoată de la vot; iluminarea panourilor de campanie a lui Kara-Murza și sunetul în timpul dezbaterilor sale televizate au fost oprite; și voturi ilegale au fost descoperit în ziua alegerilor. Jurnalistul britanic Andrew Jack a numit districtul Chertanovsky din sudul Moscovei drept un caz de manipulare electorală la votul Rusiei din 2003 în cartea sa În interiorul Rusiei lui Putin (Inside Putin's Russia). Conform rezultatelor oficiale, Gruzdev a avut 149.069 de voturi (53,8%); Kara-Murza, 23.800 voturi (8,6%) și candidatul Partidului Comunist Serghei Seregin, 18.992 de voturi (6,9%).
Bukovski pentru președinție, 2007–2008 În ianuarie 2004, el a co-fondat Comitetul 2008 (în rusă: Комитет 2008: Свободный выбор; Komitet 2008: Svobodnyy vybor), un grup de opoziție condus de Boris Nemțov și Gari Kasparov. În mai 2007, Kara-Murza l-a nominalizat pe veteranul activist pentru drepturile omului și scriitorul Vladimir Bukovski drept candidat al opoziției democratice la președinția rusă la alegerile din 2008. „Opoziția are nevoie de un candidat la președinție – puternic, fără compromisuri, hotărât, cu autoritate politică ireproșabilă și, mai important, morală”, se arată în declarația scrisă de Kara-Murza în numele comitetului de campanie al lui Bukovski. „Rusia are nevoie de propriul său Vaclav Havel, nu de un nou succesor de la KGB”."Action Group announces proposal of Vladimir Bukovsky as a presidential candidate in 2008" (Заявление Инициативной группы по выдвижению В. К. Буковского кандидатом в президенты РФ) , Kasparov.ru, 28 May 2007, accessed 23 October 2021
Din mai până în decembrie 2007, Kara-Murza a prezidat comitetul de campanie al lui Bukovski, care includea, printre alții, academicianul , scriitorul și satiricul , editorialistul Andrei Piontkovski, avocatul ,Schmidt [Shmidt], 1937–2013, in Soviet times was close to dissident circles in Leningrad; served as senior attorney on Mikhail Khodorkovsky's legal team at his two trials, in 2005 and 2011. activistul pentru drepturile omului Alexander Podrabinek și analistul politic Vladimir Pribilovski.Инициативная группа по выдвижению Буковского tr. "Initiative group for the nomination of Bukovsky" Action Group website, 21 December 2007 În octombrie 2007, Kara-Murza a fost unul dintre organizatorii „Mitingului Oamenilor Liberi” organizat în Piața Triumfalnaia din Moscova în sprijinul nominalizării prezidențiale a lui Bukovski.На Триумфальной площади в Москве прошел митинг в поддержку кандидатуры В. К. Буковского на президентских выборах 2008 г. tr. "A rally in support of V.K.Bukovsky's candidacy in the 2008 presidential elections was held on Triumfalnaya Square in Moscow." Memorial, 22 October 2007.Rally of Free People, 20 October 2007. Flickr.com, accessed 23 October 2021
La 16 decembrie 2007, Bukovski a fost desemnat în mod corespunzător drept candidat la președinție de 823 de membri ai unei adunări a alegătorilor de la Moscova (legea cerea ca cel puțin 500 de persoane să susțină o astfel de nominalizare). La aceeași ședință, Kara-Murza a fost ales ca reprezentant plenipotențiar al lui Bukovski la Comisia Electorală Centrală a Rusiei. Cu toate acestea, la 22 decembrie 2007, Comisia a refuzat să-l înregistreze pe Bukovski ca candidat la președinție, interzicându-i astfel accesul la buletinul de vot.
Opoziția „extra-sistemică” a Rusiei