miniatura|175px | Fran Albreht în anii 1920 Fran Albreht () a fost un poet, editor, politicianSlovene Studies by Society for Slovene Studies - 1997 și partizan sloven. A publicat și sub pseudonimul Rusmir.Nenad Bjeloš: . v Vojnozgodovinski zbornik št. 8, str. 97-102. Logatec, 2002 Biografie S-a născut ca Franc Albrecht în orașul carniolan Kamnik, atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. A crescut într-un mediu liberal, dar mai târziu s-a apropiat de opinii mai de stânga. A studiat la Universitatea din Viena și a devenit critic literar și poet neoromantic.
Din 1922 până în 1932, Albreht a fost redactor al revistei literare liberale . După criza revistei din 1932, care a apărut din diferitele interpretări ale identității și atitudinilor slovene față de politicile centraliste din Regatul Iugoslaviei, Albreht a părăsit revista și a fondat, împreună cu criticul literar Josip Vidmar și autorul , o revistă nouă denumită („Modernitatea”). Sub conducerea lui Albreht, Vidmar și Kozak, noua revistă a devenit cea mai importantă revistă progresistă din Slovenia, în care, de asemenea, mulți marxiști și comuniști își puteau publica articolele sub diverse pseudonime. miniatura|175px |Formularul de înregistrare a lui Fran Albreht ca prizonier în lagărul de concentrare nazist de la Dachau După invazia Iugoslaviei de către Puterile Axei în aprilie 1941, Albreht a devenit membru activ al Frontului de Eliberare a Poporului Sloven din Ljubljana. A fost întemnițat de autoritățile fasciste italiene în mai multe rânduri. În 1944, naziștii l-au trimis în lagărul de concentrare de la Dachau.
La scurt timp după eliberarea de sub ocupația nazistă și instaurarea regimului comunist în Iugoslavia în 1945, Albreht a fost numit primar al Ljubljanei. A lucrat în această funcție între 1945 și 1948. În 1948, a fost demis și în scurt timp a fost închis sub suspiciunea de activitate anticomunistă.
A fost căsătorit cu poeta Vera Albreht. În 1961, Albreht a primit Premiul literar Prešeren.
Albreht a decedat la Ljubljana în 1963 și este înmormântat în cimitirul orașului .
Pentru ajutorul acordat Mișcării de Eliberare a Poporului, i s-a acordat Ordinul Frăției și Unității gradul II (argint) și medalia Memoriei Partizane în 1941.
Lucrări Zadnja pravda („Ultimul proces”), 1934 Pesmi („Poezii”), 1966 Gledališke kritike („Critici de teatru”), 1973
Note
Vezi și Listă de poeți sloveni Literatura slovenă Cultura Sloveniei
Categorie:Nașteri în 1889 Categorie:Decese în 1963 Categorie:Poeți din secolul al XX-lea Categorie:Absolvenți ai Universității din Viena Categorie:Supraviețuitori ai lagărului de concentrare Dachau Categorie:Laureați ai Premiului Prešeren Categorie:Poeți sloveni Categorie:Primari ai Ljubljanei Categorie:Politicieni sloveni Categorie:Partizani iugoslavi Categorie:Nașteri pe 17 noiembrie Categorie:Decese pe 11 februarie