Aurel Loghin () a fost un istoric român.
Biografie Părinții săi, Ion și Verginica, erau originari din Boteștii Horodnicenilor. Tatăl său, Ion, a fost jandarm, desfășurându-și activitatea în orașul Fălticeni înainte de Primul Război Mondial și după aceea. Mama acestuia, Verginica, se trăgea din neamul Todiceștilor, neam care a dat personalități de frunte armatei, bisericii, învățământului, muzicii, arhitecturii și altor domenii.
Studii Studiile primare și cele secundare le-a făcut la Liceul „Nicu Gane” din orașul natal. A urmat Facultatea de Istorie și Facultatea de Drept la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași. În anul 1958 a obținut titlul de doctor în istorie al Universității „M. V. Lomonosov”-Moscova.
Viața și activitatea În anul 1950 a fost numit asistent universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității ieșene, a fost avansat șef de lucrări cu delegație de conferențiar (1951) și avansat conferențiar în anul 1952. În perioada 1960-1963 a fost prodecan al Facultății de Istorie, iar între 1972-1976 a fost prorector al Universității „Al.I. Cuza”. În anul 1969 devine profesor universitar la disciplina Istoria Contemporană a României, de la Facultatea de Istorie a Universității din Iași, funcție pe care a deținut-o până în 1983, când s-a pensionat pe caz de boală.
Aurel Loghin a avut contribuții cu privire la dezvoltarea socială, dezvoltarea economică și, viața politică din orașul Iași, cu precădere în perioada interbelică și în anii revoluției populare. Începând cu anii precedenți celui de-al Doilea Război Mondial și continuând cu anii desfășurării lui, Aurel Loghin s-a apropiat ideologic de comunism: „în Universitatea din Iași se vorbea că Aurel Loghin fusese ilegalist chiar pe când era utecist, dar nu urcase pe trepte mai înalte fiindcă tatăl său fusese un simplu jandarm la Fălticeni”Mihai Iacobescu, Însemnări din vacanță, editura Junimea, Iași, 2010, pp. 69.
Din 1950 a devenit membru al Societății de Științe Istorice din România și, din 1970, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice. A fost membru de redacție al Revistei de istorie și redactor responsabil al revistei Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași.
A elaborat un număr de aproape 100 de lucrări, studii, comunicări, articole, referate, intervenții în cadrul unor dezbateri științifice, simpozioane, colocvii și altele. Din care, peste 70 au fost publicate în reviste de specialitate.
A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași.
Publicații Iașul contemporan, scurt istoric (1918-1969), Iași, 1969, 215 p. (în colaborare); Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, București, 1971, 148 p. (în colaborare); Despre însemnătatea Congresului al II-lea al P.C.R. în procesul creșterii și călirii partidului (1922, Ploiești), în AI, III, p. 135-148; Aspecte ale avântului mișcării revoluționare a maselor muncitoare din Moldova în anii 1917-1918, în ASUC, VIII (1962), p. 1-18; Sprijinul acordat de România refugiaților polonezi în anii celui de al doilea război mondial, în AI, XIV (1968), 4, p. 39-51 (în colaborare); Contribuția organizațiilor muncitorești ieșene la crearea partidului unic al clasei muncitoare, în CI, I (1970), P. 265-274; Din tradițiile democratice și revoluționare ale studențimii ieșene, ibidem, III (1972), p. 269-279; Mărturii privind situația României în timpul primului război mondial consemnată în corespondență unor diplomați străini, în ASUC, XVIII (1972), 2, p. 281-292; Rezistența populară din Moldova în lupta împotriva cotropitorilor fasciști, în „România și tradițiile luptei armate a întregului popor”, București, 1972, p. 157-164; România în contextul evenimentelor europene din perioada 1944-1947, în ASUC, XIX (1973), 1, P. 55-68 (în colaborare); Din lupta universitarilor români pentru desăvârșirea statului național unitar, în „Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Prof. Ștefan Pascu”, Cluj, 1974, p. 418-428Enciclopedia istoriografiei romanești, editura Științifică și enciclopedică, București, 1978, pp. 200.
Note
Bibliografie Mihai Iacobescu, Însemnări din vacanță, editura Junimea, Iași, 2010, pp. 69 Enciclopedia istoriografiei romanești, editura Științifică și enciclopedică, București, 1978, pp. 200 Ionel Maftei (2000), Pesonalități ieșene. VIII. Iași: Trinitas
Categorie:Nașteri în 1926 Categorie:Nașteri pe 3 septembrie Categorie:Decese în 1999 Categorie:Istorici români Categorie:Oameni din Fălticeni