Boala Ménière reprezintă o afecțiune a urechii interne, care produce episoade potențial severe și debilitante de vertij, tinitus, pierderi de auz, precum și o senzație de presiune în ureche. Ea este caracterizată printr-o valoare ridicată patologic a concentrației de sodiu prezent în compoziția lichidului endolimfatic. În condiții normale, componenta endolimfei se aseamănă cu cea a lichidului intracelular.
Tulburarea a fost descrisă pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către medicul francez Prosper Menière.
Categorie:Afecțiuni ale urechii și procesului mastoid