Alegerile legislative din Spania din 2023 au avut loc pe 23 iulie 2023, pentru a alege cel de al 15-lea Parlament al Regatului Spaniei. Toate cele 350 de locuri din Congresul Deputaților vor fi disponibile pentru a fi alese, precum și cele 208 din 265 de locuri din Senat.
Guvernul format după alegerile din noiembrie este compus dintr-o coaliție de stânga între Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) și Unidas Podemos, primul astfel de guvern la nivel național din Spania de la A Doua Republică Spaniolă încoace. În orice caz, mandatul guvernului a fost rapid umbrit de izbucnirea pandemiei de COVID-19 în martie 2020, alături de consecințele ei politice și economice. Aceste consecințe includ o severă recesiune globală rezultată din măsurile severe de lockdown implementate pentru a opri răspândirea virusului SARS-Cov-2, precum și, de asemenea, impactul economic al invaziei Federației Ruse în Ucraina în 2022.
Pe partea dreaptă a spectrului politic, Partidul Popular (PP) a suferit o schimbarea a conducerii în februarie 2022, în urma unui impuls intern al președinților din Galicia și Madrilena, Alberto Núñez Feijóo și Isabel Díaz Ayuso, de a-l înlătura pe liderul de partid Pablo Casado. De la câștigarea conducerii de către Feijóo, PP a condus sondajele de opinie și a terminat pe primul loc la alegerile regionale și locale din 28 mai 2023. Partidul Vox de extremă-dreapta a fost deschis să sprijine PP într-un parlament fragmentat în schimbul participării guvernului și concesiilor programatice. Partidul liberal Cetățenii, cândva o forță lider, dar care și-a pierdut cea mai mare parte din sprijinul din 2019, a decis să nu candideze la aceste alegeri, concentrându-și eforturile pe alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
În ciuda speculațiilor despre alegeri anticipate, Prim-ministrul Pedro Sánchez, în funcție, și-a exprimat în mod constant intenția de a finaliza legislatura așa cum era programată în 2023. Inițial, el stabilise o dată provizorie a alegerilor pentru decembrie 2023, aproape de încheierea președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, rezultatele slabe ale blocului de stânga la alegerile regionale și locale din mai, cu pierderi în fața PP și Vox în toate regiunile, cu excepția celor trei, au condus la o dizolvare anticipată surprinzătoare a Cortes (parlamentului) în ceea ce a fost descris ca un pariu de către Sánchez. pentru a înfrânge opoziția.
La alegeri, PP a câștigat 137 de locuri în Congres, cea mai mare creștere în ceea ce privește cota de voturi și locuri. PSOE s-a clasat pe locul al doilea și a supraperformat sondajele cu o creștere în ceea ce privește cota de voturi și locuri. Vox a înregistrat o scădere a votului popular și a locurilor, în timp ce Sumar a câștigat 31 de locuri în Congres, o scădere a votului popular și a locurilor partidelor sale constitutive. Niciunul dintre blocuri nu a obținut o majoritate și trebuie să se bazeze pe regionaliști și separatiști pentru a forma un guvern.
Prezentare generală
Sistem electoral Parlamentul Spaniei (Cortes Generales) este considerat ca fiind un sistem bicameral imperfect. Congresul Deputaților are o putere legislativă mai mare decât Senatul, având capacitatea de a vota învestirea sau de a demite un prim-ministru și de a trece peste veto-urile Senatului cu o majoritate absolută de voturi. Cu toate acestea, Senatul posedă câteva funcții exclusive (dar limitate ca număr) — cum ar fi rolul său în modificarea constituțională — care nu sunt supuse controlului Congresului. Votarea pentru Cortes Generales se face pe baza votului universal, care cuprinde toți cetățenii cu vârsta de peste 18 ani și care se bucură deplin de drepturile lor politice. Amendamentele aduse legii electorale din 2022 au abolit sistemul de vot „cerșit” sau expat (), conform căruia spaniolii din străinătate trebuiau să solicite votul înainte de a li se permite să voteze. Sistemului de vot pentru expat i s-a atribuit responsabilitatea pentru o scădere majoră a prezenței la vot a spaniolilor din străinătate în anii în care a fost în vigoare.
Pentru Congresul Deputaților, 348 de locuri sunt alese prin metoda D'Hondt și prin reprezentare proporțională pe listă închisă, cu un prag electoral de trei la sută din voturile valabile — care include buletine de vot albe — fiind aplicat în fiecare circumscripție. Locurile sunt alocate circumscripțiilor electorale, corespunzătoare provinciilor Spaniei, fiecăreia fiindu-i alocat un minim inițial de două locuri, iar restul de 248 fiind distribuite proporțional cu populația lor. Ceuta și Melilla sunt alocate cele două locuri rămase, care sunt alese prin vot plural. Utilizarea metodei D'Hondt poate duce la un prag efectiv mai mare, în funcție de magnitudinea districtului.
Ca urmare a alocării menționate mai sus, fiecare circumscripție cu multimembri a Congresului a primit următoarele locuri:
Locuri Circumscripții 37 Madrid 32 Barcelona 16 Valencia 12 Alicante, Sevilla 11 Málaga 10 Murcia 9 Cádiz 8 A Coruña, Insulele Baleare, Biscaia, Las Palmas 7 Asturia, Granada, Pontevedra, Zaragoza, Santa Cruz de Tenerife 6 Almería, Córdoba, Gipuzkoa, Girona, Tarragona, Toledo 5 Badajoz, Cantabria, Castellón, Ciudad Real, Huelva, Jaén, Navarra, Valladolid 4 Álava, Albacete, Burgos, Cáceres, La Rioja, León, Lleida, Lugo, Ourense, Salamanca 3 Ávila, Cuenca, Guadalajara, Huesca, Palencia, Segovia, Teruel, Zamora 2 Soria
Pentru Senat, 208 locuri sunt alese folosind un sistem de vot în bloc parțial pe listă deschisă, alegătorii votând pentru candidați individuali în loc de partide. În circumscripțiile electorale care aleg patru locuri, alegătorii pot vota până la trei candidați; în cele cu două sau trei locuri, până la doi candidați; și pentru un candidat în districtele uninominale. Fiecare dintre cele 47 de provincii peninsulare primesc patru locuri, în timp ce pentru provinciile insulare, cum ar fi Insulele Baleare și Canare, districtele sunt insulele în sine, în cele mai mari — Mallorca, Gran Canaria și Tenerife — fiind alocate câte trei locuri, iar în cele mai mici. — Menorca, Ibiza–Formentera, Fuerteventura, La Gomera, El Hierro, Lanzarote and La Palma — câte unul. Ceuta și Melilla aleg câte două locuri. În plus, comunitățile autonome pot desemna cel puțin un senator fiecare și au dreptul la un senator suplimentar la fiecare milion de locuitori.
Data alegerilor Mandatul pentru fiecare cameră din Cortes Generales — Congresul și Senatul — expiră odată la patru ani de la data ultimelor alegeri, dacă nu este dizolvat mai devreme. Decretul electoral va fi emis cel târziu în a douăzeci și cincia zi anterioară datei de expirare a mandatului parlamentului, în cazul în care prim-ministrul nu face uz de prerogativa sa de dizolvare anticipată. Decretul se publică în ziua următoare în Monitorul Oficial al Statului (BOE), ziua alegerilor având loc în a cincizeci și patra zi de la publicare. Alegerile anterioare au avut loc la 10 noiembrie 2019, ceea ce înseamnă că mandatul legislativ va expira la 10 noiembrie 2023. Decretul electoral trebuie publicat în BOE cel târziu pe 17 octombrie 2023, alegerile având loc în a cincizeci și patra zi de la publicare, stabilind cea mai recentă dată posibilă a alegerilor pentru Cortes Generales duminică, 10 decembrie 2023.
Prim-ministrul are prerogativa de a dizolva ambele camere la un moment dat — fie în comun, fie separat — și de a convoca alegeri anticipate, cu condiția ca nicio moțiune de cenzură să nu fie în curs, nicio stare de urgență să nu fie în vigoare și ca dizolvarea să nu aibă loc înainte de a trece un an de la precedentul scrutin. În plus, ambele camere urmează să fie dizolvate și sunt convocate noi alegeri dacă un proces de învestitură nu reușește să aleagă un prim-ministru într-o perioadă de două luni de la primul tur de scrutin.Cu excepția acestui lucru, nu există o cerință constituțională pentru alegeri simultane pentru Congres și Senat. Totuși, începând cu 2023, nu a existat niciun precedent de alegeri separate care au avut loc în conformitate cu Constituția din 1978.
După înfrângerea partidului său la alegerile regionale din Madrid din 4 mai 2021, prim-ministrul Pedro Sánchez a comentat că mai sunt „32 de luni până la urmatoarele alegeri generale”, ceea ce înseamnă că data alegerilor ar fi fost programată provizoriu pentru Ianuarie 2024. S-au deschis întrebări cu privire la calendarul maxim de desfășurare a unor noi alegeri, cu interpretări legale până la acel moment având în vedere că data expirării Cortes Generales a fost stabilită la patru ani de la alegerile precedente; totuși, o interpretare care considera că calendarul de patru ani a început să conteze de la prima adunare a Camerei sau de la învestirea primului ministru ar putea împinge data alegerilor în ianuarie sau februarie 2024. Pe 2 august 2022, Sánchez însuși a înlăturat orice îndoială pe această temă prin anunțând că alegerile vor avea loc în decembrie 2023, poziție reiterata pe 27 martie 2023 când a spus că mai sunt „nouă luni” în actuala legislatură.
După alegerile regionale și locale din 28 mai 2023, Sánchez a anunțat a doua zi că alegerile generale vor avea loc pe 23 iulie, decretul electoral fiind publicat în BOE a doua zi. Întrucât doar cercul apropiat al lui Sánchez avea cunoștințe prealabile despre anunțul înainte de a fi făcut, partidele politice din tot spectrul au fost luate prin surprindere, liderii PP în special simțindu-se atacați de convocarea alegerilor, deoarece i-a împiedicat să își valorifice câștigurile în alegerile din ziua precedentă. Indicele bursier IBEX 35 a reacționat negativ și el la convocarea surpriză a alegerilor.
Cortes Generales a fost dizolvat oficial pe 30 mai 2023, după publicarea decretului de dizolvare în BOE, stabilind data alegerilor pentru 23 iulie și programând ca ambele camere să se reunească pe 17 august. Acestea vor fi primele alegeri generale din Spania care vor avea loc în iulie din 1839 încoace.
Compoziția parlamentară Tabelul de mai jos arată compoziția grupurilor parlamentare în ambele camere înainte de dizolvare.
+ Compoziția parlamentară în mai 2023 Congresul Deputaților Grupuri Partide Deputați Locuri Total Grupul Parlamentar Socialist PSOE 108 120 PSC 12 Grupul Parlamentar Popular în Congres PP 88 88 Grupul Parlamentar Vox Vox 52 52 Grupul Parlamentar Uniți Putem-Împreună Putem–Confederalul Galiciei în Comun Podemos 23 33 IU 5 CatComú 4 AV 1 Grupul Parlamentar Republican ERC 12 13 Suveraniștii 1 Grupul Parlamentar Plural JxCat 4 12 PDeCAT 4 Más País 2 Compromís 1 BNG 1 Grupul Parlamentar al Cetățenilor CS 9 9 Grupul Parlamentar Basc (EAJ/PNV) EAJ/PNV 6 6 Grupul Parlamentar EH Bildu EH Bildu 5 5 Grupul Parlamentar Mixt CUP 2 11 CCa 2 PN 2 Foro 1 PRC 1 TE 1 INDEP 2
+ Compoziția parlamentară în mai 2023 Senat Grupuri Partide Senatori Locuri Total Grupul Parlamentar Socialist PSOE 108 113 PSC 5 Grupul Parlamentar Popular în Senat PP 104 104 Grupul Parlamentar alStângii Republicane–EH Bildu ERC 14 16 EH Bildu 2 Grupul Parlamentar Bascîn Senat (EAJ/PNV) EAJ/PNV 10 10 Grupul Parlamentar Naționalistîn Senat (JxCat–CCa/PNC) JxCat 5 6 CCa 1 Grupul Parlamentar Confederal al Stângii(Mai Mult pentru Majorca, Mai Mult Madrid,Acordul, Da spre Viitor șiGrupul Socialist Gomera) Más Madrid 1 5 Compromís 1 Més 1 GBai 1 ASG 1 Grupul Parlamentar Democrat(Cetățenii, Teruel Există și Partidul Regionalistdin Cantabria) TE 2 4 CS 1 PRC 1 Grupul Parlamentar Mixt Vox 3 7 UPN 1 PAR 1 INDEP 2
Partide și candidați