Psihoterapia pozitivă (PPT după Peseschkian, din 1977) este o metodă psihoterapeutică dezvoltată de psihiatrul și psihoterapeutul și colegii săi de muncă în Germania, începând cu anul 1968. Această abordare , umanistă, se bazează pe o concepție pozitivă a naturii umane. PPT este o metodă integrativă care include elemente umaniste, sistemice, psihodinamice și . Astăzi există centre și programe de formare în aproximativ douăzeci de țări din întreaga lume. Metoda nu trebuie confundată cu psihologia pozitivă.Theo A. Cope, Positive Psychotherapy: 'Let the Truth be Told'. International Journal of Psychotherapy, Vol 18, No 2, July 2014, http://www. ijp.org.uk
Descriere Psihoterapia pozitivă (PPT) este o abordare terapeutică dezvoltată de în anii '70 și '80Peseschkian N. Schatten auf der Sonnenuhr: Erziehung, Selbsthilfe, Psychotherapie. Wiesbaden: Verlag Medical Tribune; 1974.Peseschkian N. Positive Psychotherapie. Theorie und Praxis einer neuen Methode. Frankfurt: Fischer; 1977.Peseschkian N. Positive Psychotherapy. Theory and practice of a new method. Berlin, Heidelberg: Springer-Verlag; 1987. (first German edition in 1977). Cunoscută inițial sub numele de "analiză diferențială", a fost redenumită ca psihoterapie pozitivă atunci când Peseschkian și-a publicat lucrarea în 1977, aceasta fiind ulterior tradusă în engleză în 1987. Termenul "pozitiv" sau "positivus" (din latină) în PPT se referă la aspectele actuale, reale și concrete ale experiențelor umane.
Obiectivul principal al psihoterapiei pozitive și al practicienilor săi este de a ajuta pacienții și clienții să își recunoască și să își cultive abilitățile, punctele forte, resursele și potențialul. Această abordare combină elemente din diverse paradigme de psihoterapie, printre care: o perspectivă asupra naturii umane și a alianței terapeutice, o înțelegere a tulburărilor mentale și psihosomatice, o abordare sistemică ce ia în considerare familia, cultura, munca și mediul, precum și o abordare practică, de auto-ajutorare un proces de terapie în cinci etape, orientat spre obiective, care integrează tehnici din diferite metode terapeuticeHenrichs, C., Hum, G. (2020). Positive Psychotherapy and other psychotherapeutic methods. In: Messias E., Peseschkian H., Cagande C. (Editors) Positive Psychiatry, Psychotherapy and Psychology, (pp. 401-408), Springer, Cham (Switzerland). PPT se caracterizează prin abordarea sa centrată pe conflict și orientată spre resurse, care își trage influența din observațiile transculturale din peste douăzeci de culturi diferite 6. Remmers, A. (2020). Fundamentele teoretice și rădăcinile psihoterapiei pozitive. În: The Positive Positive Positive Psychology: Messias E., Peseschkian H., Cagande C. (Editori) Positive Psychiatry, Psychotherapy and Psychology, (pp. 297-308), Springer, Cham (Elveția).. Poziționată între terapia cognitiv-comportamentală manualizată și psihoterapia analitică orientată spre proces, PPT folosește o abordare semi-structurată pentru diagnosticare, tratament, auto-ajutorare post-terapeutică și formare.
Despre fondator
Nossrat Peseschkian, fondatorul psihoterapiei pozitive, a fost un psihiatru, neurolog, psihoterapeut și specialist în medicină psihosomatică, german de origine iraniană. La sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, el s-a inspirat din diverse surse: Spiritul predominant al acelei epoci care a dat naștere psihologiei umaniste și progreselor sale ulterioare. Interacțiuni personale cu psihoterapeuți și psihiatri notabili și influenți, precum Viktor Frankl, Jacob L. Moreno și Heinrich Meng, printre alții. Principiile și valorile umaniste și integratoare ale Credinței Baháʼí. Urmărirea unei abordări integrative, în special datorită experiențelor negative ale conflictelor dintre psihanaliști și terapeuții comportamentali din Germania în acea perioadă. Observații transculturale extinse, motivate de căutarea unei metodologii sensibile din punct de vedere cultural.
Peseschkian este legat de dezvoltarea acestei abordări, deoarece istoria vieții și personalitatea sa au influențat puternic crearea acesteia. Peseschkian a fost descris de biograful său ca fiind un "rătăcitor între două lumi" 7. Kornbichler T, Peseschkian M. Nossrat Peseschkian: Morgenland - Abendland; Positive Psychotherapie im Dialog der Kulturen. Frankfurt am Main: Fischer Taschenbuch Verlag; 2003.; biografia sa a fost subintitulată The East and the West.
Potrivit lui Peseschkian, dezvoltarea psihoterapiei pozitive a fost motivată de experiența sa ca iranian care a trăit în Europa începând cu 1954. Aceasta l-a făcut extrem de conștient de diferențele de comportament, obiceiuri și atitudini dintre culturi.
Această conștientizare a început în copilărie, când a observat cum obiceiurile sale religioase diferă de cele ale colegilor și profesorilor săi musulmani, creștini și evrei. Experiențele sale l-au determinat să reflecteze asupra relațiilor dintre diferite religii și oameni și să înțeleagă atitudinile ca provenind din viziuni asupra lumii și concepte familiale. În timpul pregătirii sale de specialitate, Peseschkian a asistat la confruntări între diferite metode psihiatrice, neurologice și psihoterapeutice - experiențe care l-au învățat importanța renunțării la prejudecăți Kornbichler T, Peseschkian M. Nossrat Peseschkian: Morgenland - Abendland; Positive Psychotherapie im Dialog der Kulturen. Frankfurt am Main: Fischer Taschenbuch Verlag; 2003..
Psihoterapia pozitivă poate fi urmărită până la fundamentele psihologiei umaniste și ale psihoterapiei care au fost stabilite de Kurt Goldstein, Abraham Maslow și Carl Rogers9. Kornbichler T, Peseschkian M. Nossrat Peseschkian: Morgenland - Abendland; Positive Psychotherapie im Dialog der Kulturen. Frankfurt am Main: Fischer Taschenbuch Verlag; 2003.. Influența puternică a psihanalizei și a evoluțiilor sale ulterioare, inclusiv a abordărilor neofreudiene, psihosomatice și orientate spre focalizare, precum cea a lui Balint, a modelat, de asemenea, perspectiva lui Peseschkian. Ca răspuns la aceste diviziuni, el a aspirat să construiască o metateorie care ar putea acoperi diferențele dintre ele. În același timp, anumite principii ale Credinței Bahá'í l-au fascinat și inspirat pe Peseschkian pe tot parcursul vieții sale. Aceste principii au cuprins armonia dintre știință și religie, conceptul bahá'í de ființă umană ca "o mină bogată în pietre prețioase de o valoare inestimabilă"10. Baha'u'llah. Culegeri din scrierile lui Baha'u'llah. Wilmette: US Baha'i Publishing Trust; 1990 (ediție de buzunar, pp. 259-260). și viziunea unei societăți globale care să îmbrățișeze diversitatea culturală. Aceste principii au jucat un rol semnificativ în modelarea operei și a viziunii sale filosofice.
Progresul psihoterapiei pozitive poate fi atribuit mai multor factori care au contribuit la dezvoltarea sa de-a lungul timpului. Printre acești factori se numără cunoștințele dobândite de fondator în cadrul educației medicale continue, experiențele dobândite prin lucrul cu pacienții în practica psihoterapeutica și psihosomatica, interacțiunile cu persoane din diverse culturi, religii și sisteme de valori, precum și natura diversă și variată a metodelor de psihoterapie. Aceste experiențe cumulative au culminat cu crearea "Analizei diferențiale" în 1969, care ulterior a fost perfecționată și a apărut ca psihoterapie pozitivă în 1977. Titlurile primelor cărți scrise de Peseschkian, cum ar fi "Psychotherapy of Everyday Life" (1974) și "In Search of Meaning" (1983), reflectă influența psihanalizei și a școlilor existențialiste de psihoterapie asupra dezvoltării psihoterapiei pozitive11. În ultimii ani, unii autori nord-americani au publicat aplicațiile clinice ale psihologiei pozitive și au denumit-o Psihoterapie pozitivă (Martin E. P. Seligman, Tayyab Rashid, Acacia C. Parks, Positive Psychotherapy. Noiembrie 2006, American Psychologist, 774-788) [Seligman M, Rashid T, Parks T. Positive psychotherapy. Am Psychol. 2006;61(8):774-88.] În plus, titlul Positive Family Therapy (1980) subliniază creșterea sa paralelă cu terapia familială sistemică din anii 1970. În total, Peseschkian este autorul a 29 de cărți și a numeroase articole despre această abordare, contribuind la literatura de specialitate și la diseminarea ei extinsă.
Dezvoltare și istorie 1970-1980s Anii '70 au marcat o perioadă importantă în dezvoltarea și acceptarea psihoterapiei pozitive așa cum o cunoaștem astăzi. A servit drept punct de cotitură când PPT a obținut o recunoaștere mai largă în cadrul domeniului psihoterapiei. În această perioadă, principiile fundamentale ale PPT au început să prindă contur și au fost puse în aplicare în tratamentul a numeroși pacienți și a familiilor acestora. Aceste principii au fost, de asemenea, supuse unor teste și au fost prezentate în cadrul unor conferințe internaționale, atât în Germania, cât și în afara țării. În această epocă semnificativă, au fost publicate patru din cele cinci cărți fundamentale ale PPT. Aceste cărți includ Psihoterapia vieții cotidiene (publicată inițial sub titlul Schatten auf der Sonnenuhr în 1974), Psihoterapia pozitivă (publicată inițial în limba germană în 1977), Povești orientale ca instrumente de psihoterapie (publicată inițial în limba germană în 1979) și Terapia pozitivă de familie (publicată inițial în limba germană în 1980). Mai mult, anii 1970 au fost martorii înființării primelor cursuri postuniversitare de formare în PPT, odată cu crearea unei organizații de formare în 1974, care a devenit ulterior precursorul Academiei de Psihoterapie din Wiesbaden (WIAP). Camera Medicală din Hesse a recunoscut această organizație de formare în 1979 pentru formarea de rezidențiat în psihoterapie. În plus, Asociația Germană pentru Psihoterapie Pozitivă a fost fondată în 1977, devenind prima asociație națională de psihoterapie pozitivă din lume.
De-a lungul anilor 1980, PPT a cunoscut o dezvoltare continuă, ceea ce a dus la lansarea unor cărți suplimentare, cum ar fi "În căutarea sensului" (publicată inițial în germană în 1983 și tradusă ulterior în engleză în 1985). Eforturile de colaborare cu tineri colegi au contribuit și mai mult la sistematizarea metodei PPT. O etapă importantă în această perioadă a fost finalizarea disertației lui Hamid PeseschkianPeseschkian H. (1987). Psycho-soziale Aspekte beim lumbalen Bandscheibenvorfall - Eine orthopädisch-psychosomatische Untersuchung von 100 Patienten. Medizinische Dissertation. Universität Mainz. în 1988, care a marcat prima disertație axată exclusiv pe PPT. În cadrul acestei disertații, un progres important a fost făcut în structurarea primului interviu în PPT. A fost introdus un chestionar conceput special pentru acest interviu inițial și supus ulterior unui studiu psihodinamic. În 1988, acest chestionar pentru primul interviu, împreună cu WIPPFPeseschkian N, Deidenbach H. Wiesbadener Inventar zur Positiven Psychotherapie und Familientherapie WIPPF. Berlin: Springer; 1988. (chestionar în PPT), a fost publicat cu modificări minore. Acest precursor al primului interviu psihodinamic semi-structurat de mai târziu a fost unul dintre primele exemple din cadrul domeniului psihoterapiei psihodinamice.
În anii 1980, Peseschkian a călătorit mult pentru a susține seminarii PPT în țările în curs de dezvoltare din Asia și America Latină. Lucrări importante ale PPT au fost traduse în limba engleză în această perioadă. Peseschkian a susținut, de asemenea, traininguri în domeniul managentului și coachingului, generând interes pentru aplicarea PPT în aceste domenii.
1990-2010 În această perioadă, Peseschkian a publicat ultima sa lucrare fundamentală, Psihosomatică și psihoterapie pozitivă, în 1991 (versiunea germană), tradusă ulterior în limba engleză în 2013. Această carte a introdus o abordare structurată și psihodinamică pentru tratarea diferitelor tulburări psihologice și fizice.