Lumea rusă (în , găsit și ca Ordinea rusă sau Comunitatea rusă) este un concept care operează cu semnificații și conotații diferite. În literatura științifică s-au conturat trei abordări teoretice principale: cultural-civilizațională, geopolitică și religioasă. Termenul de „lume rusă”, în sine, nu are o interpretare și o definiție juridică fără ambiguitate, ceea ce permite diverșilor autori să-l înțeleagă drept proiect de integrare, strategie privitoare la diasporă, centru de civilizație, „” (în limba ), doctrină politică, ideologie etc.
Baza „lumii ruse” o constituie Rusia și noțiunea de . Uzual, în calitate de concept și de doctrină politică termenul este definit ca fiind sfera de influență politică și culturală a Rusiei.Valery Tishkov, The Russian World—Changing Meanings and Strategies, Carnegie Papers, Number 95, August 2008Tiido, Anna, The «Russian World»: the blurred notion of protecting Russians abroad In: Polski Przegląd Stosunków Międzynarodowych, Warszaw, Uniwersytet Kardynała S. Wyszyńskiego, 2015, issue 5, pp. 131—151,
De la începutul secolului al XXI-lea, termenul „lumea rusă” a fost folosit de autoritățile Federației Ruse ca doctrină a politicii sale externe.
Diaspora rusă
Mulți cercetători atribuie diasporei ruse conceptul etnopolitic introdus de R. Brubaker, de „diasporă cataclismică” (acest tip de diasporă, spre deosebire de diaspora formată din cei care doresc să muncească în altă parte, apare ca urmare a războaielor, a dezintegrarii, a prăbușirii imperiilor și a altor procese cu rol negativ). În cazul diasporei ruse, acest lucru a fost în principal efect al războiului civil din 1917-1923 (așa-numita ) și al dizolvării URSS în 1991. În primul caz, emigranții au fost forțați să-și părăsească patria, în care în epoca sovietică erau considerați „dușmani ai poporului sovietic și ai statului”, în al doilea caz, unii ruși sau vorbitori de limbă rusă (estimați a fi peste 25 de milioane de oameni) au rămas în afara voinței lor în afara Rusiei, drept urmare a modificărilor de frontieră. De la începutul secolului al XXI-lea, interacțiunile cu compatrioții din străinătate au făcut parte integrantă din politica externă a Federației Ruse.
„Russkiy Mir” este un proiect care abordează diaspora rusă din străinătate și iredentismul rus în baza unei rețele supranaționale, care permite combinarea potențialelor geopatice ale metropolei ruse și ale compatrioților ruși din străinătate.
Note
Bibliografie Алейникова С. М. Русский мир: белорусский взгляд. – Мн.: РИВШ, 2017. – 240 с.
Vezi și Spațiu vital (Lebensraum)
Categorie:Istoria Rusiei Categorie:Ideologii Categorie:Geopolitică