Mediaș (în , în , în , în dialectul săsesc Medwesch, Medveš sau Meddesch, în trecut Medwich) este un municipiu în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Mediaș (reședința), și din satul Ighișu Nou. Are o populație de conform recensământului din 2021, amânat și reprogramat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România). După municipiul Sibiu (), Mediaș este al doilea cel mai important și populat oraș al județului Sibiu.

Așezare geografică Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de Sighișoara și 41 km de Blaj. Cetatea săsească din Moșna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaș. La 18 km de Mediaș se găsește stațiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu este de 55 km.

Istoric thumb|250px|right|Mediaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773250px

În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru roman.

În secolele XII-XIII regii Ungariei au așezat în zona Mediașului coloniști germani și vest-europeni, cunoscuți sub numele de sași ().

În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea.„Terra Medies” – „Ținutul Vișinilor” (I)„Terra Medies” – „Ținutul Vișinilor” (II)

În anul 1318, sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare () au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale.

În 1402, scaunele Mediaș și Șeica au fost eliberate de sub jurisdicția comitelui secuilor de către regele Sigismund de Luxemburg și astfel ținutul Două Scaune devine autonom.

În 1576, aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei.

Biserica „Înălțarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaș, a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care tot atunci a înființat și prima școală românească din oraș.Mărculeț V., Mărculeț I., Districtul protopopesc greco-catolic al Mediașului (1827-2000). Monografie, ISBN 973-0-02146-5, Mediaș 2000; Stoian V., Mărculeț V., Mărculeț I., Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaș, prin protopopi ISBN 973-0-02618-X, București 2002; Mărculeț V., Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2005), Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, din regiunea Mediașului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma din Mediaș, București 2005.

Evenimente importante în istoria Mediașului 1267, 3 iunie - prima mențiune documentară a localității. 1289 - „terra Medies” pomenită documentar (până la 1308). 1315 - Regele Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaș, Șeica și Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu. 1359 - Mediașul este numit pentru prima dată oraș (civitas). 1402 - Regele Sigismund de Luxemburg eliberează scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor (lat. comes siculorum). Prima mențiune a judelui local (villicus). 1414 - Prima referire documentară privind Biserica „Sf. Margareta”. 1438 - O invazie otomană afectează localitatea și împrejurimile. Sunt menționate distrugeri și la biserica parohială. 1452 - Menționarea primei incinte de apărare în jurul Bisericii „Sf. Margareta” (castrum). 1457 - Prima mențiune a breslei croitorilor și a celei vânzătorilor de postav din Mediaș. 1487 - Prima mențiune a unui spital la Mediaș. 1490-1534 - Se construiește incinta fortificată, la lucrări contribuind și locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaș și Șeica. 1501 - Existau deja 6 bresle. 1545 - Are loc în biserica parohială din oraș, primul sinod al Bisericii Sașilor Luterani din Transilvania. 1551 - Este finalizată construcția Turnului Trompeților 1552 - Mediașul devine sediul judelui regal al celor două scaune. 1576 - Ștefan Báthory este ales la Mediaș ca rege al Poloniei. 1586 - Menționată documentar “Schola civitatis” (școala orașului). 1599 - Dieta întrunită la Mediaș l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Báthory. 1639 - Construirea unui pod peste râul Târnava Mare. 1816-1824 - Construirea școlii de fete. 1826 - Edificarea Bisericii „Înălțarea Domnului” și a școlii greco-catolice de către episcopul Ioan Bob. 1863 - Introducerea iluminatului public stradal. 1871 – Deschiderea școlii agricole ( din Mediaș. Își începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger. 1872 - Inaugurarea gării din Mediaș. 1873 - Deschiderea școlii orășenești de meserii. 1879 - Construirea unei săli de gimnastică. 1881 - Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias. 1888 - Deschiderea unei fabrici de postav și textile la Mediaș. 1893 - Înființarea Cooperativei de economii și credit. Primele legături telefonice la Mediaș. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaia săptămânală medieșană). 1895 - Se pun bazele fabricii de salamuri (v. salam de Sibiu) si conserve. 1902 - Se construiește un spital orășenesc cu 32 de paturi. 1908 - Transformarea spitalului și mărirea capacității la 160 de paturi. Construirea unei școli catolice elementare și a unei școli românești unite. 1910-1912 - Construirea noii clădiri a Liceului Stephan Ludwig Roth, după planurile arhitectului . 1911 - Construirea școlii ortodoxe românești. Începutul exploatării gazului metan la Mediaș. 1919, 8 ianuarie: Adunarea Națională Săsească de la Mediaș hotărăște aderarea la Marea Unire, pe baza Declarației de la Alba Iulia, care garanta drepturi pentru minorități. 1921 - Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate. 1922 - Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan. 1935, 28 iulie - Sfințirea bisericii ortodoxe cu hramul „Sf. Mihail și Gavril” („catedrala”). 1962 - Se construiește noul pod peste calea ferată. 1963-1965 - Se construiește noua gară. 1970 - Mai: mare inundație. La fel și în iulie 1975.Primăria Municipiului Mediaș, Istoria Mediașului, http://www.primariamedias.ro/, 18.02.2010

Descoperiri arheologice Pe teritoriul orașului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetări de suprafață și săpături sistematice, mai multe așezări rurale:

În punctul „Gura Câmpului“, cartier al orașului în partea sa de nord-vest, pe malul Târnavei Mari, a fost cercetată, în anii 1975 și 1977, o așezare rurală a cărei suprafață a fost estimată la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuințe de suprafață și un atelier de redus și prelucrat fierul (fierărie). Locuințele erau construite pe fundații de piatră fără liant (zid sec), aveau pereții din lemn, iar acoperișul, din paie sau șindrilă. Trei dintre locuințe au avut câte două camere, cu suprafețe totale între 42-60 mp, iar celelalte, câte una singură și suprafețe cuprinse între 9-14 mp; la două locuințe s-a surprins un paviment format din lespezi de piatră. Încălzirea se făcea cu vetre sau cuptoare.

Atelierul de fierărie era organizat într-o construcție de același fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului.

Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier.

Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina.

Potrivit observațiilor topografice, așezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piață (forum) în centrul său și constituia un important vicus, în jurul căruia gravitau mai multe așezări, posibil și unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria orașului.

La 0,8 km spre vest de așezare s-a descoperit un fragment de lespede funerară pe care era redat un călăreț, precum și un monument cu doi lei funerari; monu­mentele puteau proveni din cimitirul așezării de la Gura Câmpului, sau dintr-un cimitir de familie de pe o villa rustica. În punctul „Rora Mică“, situat la vest de municipiu, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană. Alte materiale ceramice de epocă romană s-au descoperit în punctele: „Baia de Nisip“, „Hientz“ și la ieșirea din municipiu, pe partea stângă a pârâului Ighișului, zonă din care ar putea proveni și tezaurul menționat la Ighișul Nou, localitate ce aparține acum de municipiul Mediaș. Din locuri neprecizate de pe aria orașului mai provin: o statuetă din bronz, un pond din bronz, având redată o figură grotescă, monede din perioada provinciei.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Mediaș se ridică la 39.505 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 47.204 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (74,1%), cu minorități de maghiari (6,36%), romi (2,67%) și germani (1,02%), iar pentru 15,72% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,17%), cu minorități de reformați (3,55%), greco-catolici (2,69%), romano-catolici (2,47%) și penticostali (1,62%), iar pentru 17,08% nu se cunoaște apartenența confesională. Populația în timp (1912-2021)

1912: ||| 8,626 locuitori 1930: ||||| 15,505 locuitori 1948: |||||||| 23,247 locuitori 1956: |||||||||| 32,498 locuitori 1966: ||||||||||||||| 46,384 locuitori 1977: |||||||||||||||||||||| 65,072 locuitori 1992: ||||||||||||||||||||| 64,484 locuitori 2002: |||||||||||||||||| 55,203 locuitori 2011: ||||||||||||||| 47,204 locuitori 2021: ||||||||||||| 39,505 locuitori

Grafic

Economie thumb|200px|right|1826 - Danga pentru vitele din Mediaș Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meșteșugărești de aici s-au transformat în fabrici și s-au produs aici primul cristal și primul email românesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt:

Emailul; Automecanica; Vitrometan; Relee; Alex Rom; Medimpact; Salconserv; Felam; Armax-Gaz; Magnet; Romgaz; Romanelec; Transgaz; Kromberg&Schubert; Dafora SA.

Transport Sistemul de transport public din Mediaș este compus din autobuze și troleibuze. Există și companii de taxi.

Prin Mediaș trec drumurile naționale DN14 și DN14A. Orașul este racordat la rețeaua feroviară din anul 1872, ca stație pe calea ferată Teiuș–Brașov.

Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul Sibiu, Aeroportul Cluj și Aeroportul Târgu Mureș.

Politică Municipiul Mediaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice: