Cele aproximatv patruzeci de limbi ale Podișului Nigerian sunt un grup din limbile Benue-Congo vorbite de 15 milioane de oameni în zona Podișului Jos, în Kaduna de Sud, în statul Nasarawa și în zonele adiacente din centrul Nigeriei.
Cele mai vorbite sunt limbile Berom și Eggon. Majoritatea limbilor Podișului sunt pe cale de dispariție și au un număr de aproximativ 2.000-10.000 de vorbitori.
Caracteristicile definitorii ale familiei Podișului au fost publicate doar sub formă de manuscris (Blench 2008). Multe dintre aceste limbi au sisteme fonologice foarte elaborate, care îngreunează analiza lor.
Ramuri În 2019, Blench a întocmit o listă a principalelor ramuri din familia lingvistică a Podișului, precum și locațiile lor principale (centre de diversitate).Blench, Roger (2019). An Atlas of Nigerian Languages (ediția a 4-a). Cambridge: Kay Williamson Educational Foundation. +Distribuția ramurilor din familia Podișului Ramura Locații primare Alumică Akwanga, statul Nasarawa Beromică Barkin Ladi, Jos de Nord, Jos de Sud și Riyom, Statul Plateau; Jema'a, statul Kaduna Centrală Jaba, Jema'a, Kachia, Kagarko, Kajuru, Kaura, Kauru și Zangon Kataf, statul Kaduna; și Bassa, Jos de Est și Jos de Nord, statul Plateau; Toro și Tafawa Balewa, statul Bauchi Estică Mangu, statul Plateau Ndunică Sanga, statul Kaduna Ninzică Jema'a și Sanga, statul Kaduna; Akwanga, statul Nasarawa Sudică Akwanga, Nasarawa Eggon, Lafia, statul Nasarawa ; Bwari, Teritoriul Capitalei Federale Tarokoidică Langtang North, Langtang South, Wase, statul Plateau Limbile Podișului sunt foarte diverse din punct de vedere tipologic și lexical.
Lista de limbi Potrivit lui Roger Blench (2018), limbile Podișului sunt următoarele:Blench, Roger M. 2018. Nominal affixes and number marking in the Plateau languages of Central Nigeria. In John R. Watters (ed.), East Benue-Congo: Nouns, pronouns, and verbs, 107–172. Berlin: Language Science Press.
Nord-Vest
Eda Edra Acro Obiro Kulu Ẹjẹgha (Idon) Doka Ẹhwa (Iku-Gora-Ankwe)
Beromic
Berom Buji Cara Iten Shall-Zwall
Central-Vestic
Izeric Izere din Fobur Iccen, Ganàng, Fəràn Rigwe Zaria de Sud (acum Kaduna de Sud) Tyapic Jju Tyap Gworok Takad (Attakar) Tyecarak (Kacicere) Sholyio Fantswam (Kafancan) Tyuku Koro Ashe Tinɔr (Waci-Myamya) Idũ, Gwara Nyankpa-Barde Hyamic Shamang Cori Hyam Zhire Shang Giongic Gyong (Kagoma) Nɡhan (Kamanton)
Ninzic
Ninzo Ce Bu-Niŋkada Mada Numana-Nunku-Gwantu-Numbu Ningye-Ninka Anib Ninkyob Nindem Nungu Ayu
Ndunic
Ndun (Tari)
Aluminic
Toro, Alumu-Təsu Hasha Sambe
Sud
Egonic Eggon Ake Jilic Jili Jijili
Sud-Est (?)
Fyem Horom Bo-Rukul
Tarokoid
Tarok Pe (Pai) Kwang-Ya-Bijim-Legeri Yaŋkam (Bashar) Sur (Tapshin)
Eloyi
Limba Nisam este o prezumtivă limbă din Podiș, vorbită cândva în satul Nince, din statul Kaduna, însă, având în vedere lipsa datelor lingvistice, nu poate fi stabilit cu exactitate locul său în familia Podișului. În 2005, exista un singur vorbitor de Nisam.
Morfologie Prefixe nominale Proto-Podiș:
*ni- (corespunzător clasei de substantive bantu 9 *n- pentru animale și obiecte neînsuflețite) *V- pentru persoană, *bV- pentru oameni *N- prefixe, omorganic cu următoarea consoană *nV- ~ *mV- (atât la singular, cât și la plural), care marchează lichide, substantive colective și substantive abstracte
Doar unele dintre limbi au clase nominale, așa cum au limbile bantu. În multe limbi ale Podișului, multe prefixe CV- fie au fost fosilizate, înlocuite cu prefixe V-, fie au dispărut cu totul. Numărul mare de consoane în multe limbi se datorează erodării prefixelor de clasă substantivală.
În limbile Podișului, adjectivele și formele posesive apar, de regulă, după substantiv.
Reconstrucții (2008) a propus câteva cvasi-reconstrucții Proto-Podiș: Nr. Dicționar Proto-Podiș 1. copac #ku-kon V-kon 2. frunze #(g)yaNa 4. rouă #-myeŋe 12. vânt #-gbulu 21. foame #igbyoŋ 25. ureche #ku-toŋ(ɔ) 26. gură #ku-nyu 30. sânul feminin #ambɛŋ 31. buric #i-kumbu 32. os #-kupu 35. sânge #-(n)ji 64. doisprezece/zece #isok-
Numerale Comparația numerelor în limbi individuale: ClasificareLimbă12345678910SudLijililō̥àbē̥àtʃé̥ànàró̥àsó̥mìnzímútárúnó̥zàtʃé̥zàbè̥BeromicAten (Iten)dáyfàtàt / tʃàtnàːswítàːrànìtànàràsdùːdʒàŋdùːbɔ̀BeromicBerom (Birom)ɡwīnìŋ / (d)īnìŋ (Roots) -bā -tāt -nāːs -tūŋūn -tī̄ː mìn -tāːmà (5+ 2) -rwīːt (5+ 3)syāː-tāt (12- 3)syāː-tāt (12- 2)Central, Central-SudicIrigwe (Rigwe)ˀzrúˀʍʲèˀt͡sʲɛ̀ˀniˀt͡ɕʷòôrít͡sʲɛ́nat͡sʲɛ́klaǹvàkruvájáʃʷáCentral, Central-SudicJju (Kaje)əyriŋəhwaətatənaaiəpfwɔnəkitat (2 x 3)ətiyriŋənaimbvwakəkumbvuyriŋswakCentral, Central-SudicTyap (Kataf)əɲiuŋ/ ʒyiuŋəfeaŋ/ sweaŋətat/ t͡satənaai/ ɲaaiəfwuon/ t͡swuonətaaənatatəninai/ ərinaiəkubunyiuŋswakNordIkulu (Kulu)íńjííńpààláíńtááíńnāāíńcūūíńcúnútɔ́ɔ̀pāāníǹnāā (2 x 4) ?tɔ́ɔ̀llāānùkɔ̄pSud-EstFyam (Pyem)kʲéŋportáárnaastóóntáárintámortʃíníttéresdukútTarokoidTarok (Yergam)ùzɨ̀ŋùpàrɨ́mùʃáɗɨ́ŋùnèɗɨ́ŋùtúkúnùk͡pə́ɗɨ́ŋùfàŋʃátùnə̀nnèùfàŋzɨ́ŋtɨ́ŋùɡ͡bə́peiVest, Nord-Vest, HyamicHyam (Jabba)ʒìnìfe̠ritaatnaaŋtwootwaani (5+ 1) ?twarfo (5+ 2) ?naaraŋ (2 x 4) ?mbwan kɔb (10 - 1)kɔ́bVest, Nord-Vest, KoroYeskwa (Nyenkpa)ènyíènvàèntâtènnàèntyúòèncítònvàtóndáttyúôráókópVest, Sud-Vest, AMada (Madda)ɡyə̄rywātarnlyɛ̄tuntānnɛ̀ntāmɡ͡bātāndàtīyārɡùrVest, Sud-Vest, ANinzojírhátárnə̄(s)ʈʷítānìtāŋɡ͡bātāndàrtīr(s)wūrVest, Sud-Vest, ARukuba (Che)ɡyín -hàk -tát -nàs -túŋtàiŋtaŋbáktaːrattaːrasuwùrukVest, Sud-Vest, BEggon (1)ákiə́nàhàààtrááùɲíòtnóùfín (5+ 1)àfóhà (5+ 2)àfóté (5+ 3)àfúúɲí (5+ 4)ókpoVest, Sud-Vest, BEggon (2)òríɔ̀hàɔ̀cáòɲìɔ̀tnɔ̂ə̀fĩ́ (5+ 1)ɔ̀fɔ́hà (5+ 2)ɔ̀fɔ́tɛ́ (5+ 3)ɔ̀fɔ̂ɲí (5+ 4)ɔ̀kbɔ́
Note
Categorie:Limbi nigero-congoleze Categorie:Familii de limbi