Alegerile pentru Parlamentul European (PE) din 2024 au avut loc în România la data de 9 iunie 2024. Aceste alegeri au fost organizate concomitent cu cele locale. Au fost admise pentru a candida 9 partide politice, 3 alianțe electorale, respectiv 4 candidați independenți. Aceste alegeri sunt al cincilea de acest tip de la intrarea țării în Uniunea Europeană (UE) în 2007.
Procedura de vot Cei 33 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid. România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European (PE) sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d'Hondt.
Contextul politic Coaliția Națională pentru România (CNR: PSD-PNL) La ultimele alegeri europarlamentare, cele din 2019, PSD a obținut 9 mandate. A fost cel mai slab rezultat electoral înregistrat de PSD în toată istoria sa, în mare parte obținut din cauza retoricii eurosceptice și naționaliste pe care a adoptat-o partidul în timpul conducerii lui Liviu Dragnea, a slăbirii statului de drept și a încurajării corupției. A urmat o perioadă în care partidul în termen de câteva luni a schimbat 2 președinți: Liviu Dragnea (27 mai 2019) și Viorica Dăncilă (noiembrie 2019). În noiembrie 2019, Marcel Ciolacu a preluat ca interimar președinția PSD și ulterior a fost ales în 2020 la un congres. Pe tot parcursul președinției lui Marcel Ciolacu, PSD a încercat să se îndepărteze de retorica eurosceptică și să-și spele imaginea de partid al corupției. Din 2021 PSD este unul din principalele partide de la guvernare alături de PNL în cadrul Coaliției Naționale pentru România (CNR).
Partidul Național Liberal (PNL) s-a clasat pe primul loc la ultimele alegeri europarlamentare, obținând 10 mandate. Discursurile liderilor și candidaților PNL au balansat în timpul campaniei între un focus pe subiecte de politică europeană și un accent pe politica internă și disputele cu coaliția de guvernare. Printre promisiunile electorale s-au numărat: ridicarea MCV-ului, aderarea României la Spațiul Schengen și la zona euro, îmbunătățirea statului de drept și investiții prin accesarea fondurilor europene.
După alegerile din 2020, PNL a intrat la guvernare alături de USR și UDMR, coaliție ce va rezista până în septembrie 2021. Pe tot parcursul anului 2021, în cadrul PNL au crescut tensiunile, președintele partidului Ludovic Orban fiind contestat de oameni de rang înalt din PNL. La congresul din septembrie 2021, Florin Cîțu a câștigat președinția partidului în fața lui Ludovic Orban. Cîțu nu va rămâne însă multă vreme președinte, în aprilie 2022, Nicolae Ciucă devenind noul președinte. În urma pierderii președinției partidului de către Ludovic Orban și a crizei politice din 2021, din PNL s-a desprins și a fost înființat de către Orban un nou partid, Forța Dreptei (FD).
Pe 21 februarie 2024, PSD și PNL au anunțat comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European. Pe lângă asta, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat că cele două partide de la guvernare vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare.
Alianța Dreapta Unită (ADU: USR-PMP-FD) Uniunea Salvați România (USR) a participat la alegerile din 2019 ca Alianța 2020 USR PLUS, o alianță între partidele USR și PLUS care ulterior vor fuziona, obținând 8 mandate de eurodeputați. A fost cel mai bun rezultat electoral înregistrat de USR de la înființarea sa în 2016. Campania electorală din 2019 s-a concentrat în special pe o retorică pro-europeană, iar printre ofertele electorale s-au numărat: protejarea drepturilor românilor în UE, aderarea României la Spațiul Schengen, modificări în educație, agricultură și infrastructură și luarea unor măsuri care să crească bunăstarea socială. De asemenea, în mitingurile ținute în timpul campaniei electorale, mesajul Alianței USR PLUS a pus accent pe lupta împotriva puterii guvernamentale (fiind una autoritară și represivă).
În 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR. În 2021, USR și PLUS au fuzionat oficial, numele de USR fiind păstrat. În septembrie 2021, ieșirea USR-ului de la guvernare a declanșat o criză politică care a fost soluționată de intrarea PSD-ului la guvernare alături de PNL și UDMR. În octombrie 2021, congresul USR l-a ales în funcția de președinte al partidului pe Dacian Cioloș, acesta nu va ocupa mult funcția însă în februarie 2022 părăsind postul de președinte și partidul. Ulterior Cătălin Drulă a fost ales președinte.
În februarie 2023, eurodeputatul USR Nicolae Ștefănuță și-a anunțat părăsirea partidului și afilierea la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzii/ALE) ca independent.
La sfârșitul anului 2023, liderii USR, PMP și FD și-au anunțat intenția de-a crea o alianță de centru-dreapta pentru a participa pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 2024. Pe 18 decembrie 2023, USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită (ADU), urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid politic care a fost înființat de către candidatul independent de la europarlamentarele din 2019, George Simion, în decembrie 2019. Intrarea neașteptată a AUR în parlamentul României după alegerile din 2020 a avut ca rezultat apariția de-a lungul vremii în presă a articolelor care etichetează AUR ca fiind un partid extremist de dreapta cu o retorică ultranaționalistă, eurosceptică, neolegionară, șovinistă și populistă. Din 2021, AUR intenționează să se afilieze grupului europarlamentar al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE). Europarlamentarii AUR au aderat la grupul europarlamentar CRE.
Reînnoim Proiectul European al României (REPER) În mai 2022, Dacian Cioloș alături de alți 4 eurodeputați, au anunțat lansarea unui nou partid, REPER, eurodeputații Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Alin Mituța și Dragoș Tudorache părăsind USR și intrând în noul partid.
Delegația României în Parlamentul European (PE) înainte de alegeri Grup europarlamentar Mandate Partid național Mandate Note Grupul Partidului Popular European (PPE/EPP) Partidul Național Liberal (PNL) 10 Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) 2 Partidul Mișcarea Populară (PMP) 2 Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) Partidul Social Democrat (PSD) 8 PRO România (PRO) 1 Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) 1 Renew Europe (Renew) Uniunea Salvați România (USR) 1 Reînnoim Proiectul European al României (REPER) 5 Independent 1 Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE/ECR) Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) 1 Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzii/ALE/The Greens/EFA) Independent 1 Sursă: Parlamentul European
Candidați Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost primele partide care și-au anunțat candidații oficiali pentru Parlamentul European (PE). La data de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR) a anunțat formarea unei alianțe politice alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD), Alianța Dreapta Unită (ADU), cele trei partide urmând să candideze pe o listă comună la alegerile europarlamentare.
La data de 11 martie 2024, Reînnoim Proiectul European al României (REPER) și-a anunțat lista de candidați pentru alegeri europarlamentare. Tot în aceeași zi, coaliția de guvernare și-a anunțat lista de candidați pentru aceste alegeri. De asemenea, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) va avea doi candidați pe listele Alianței PSD-PNL, două locuri eligibile fiind cedate de PSD și PNL în favoarea PUSL. La data de 21 martie, Ramona Chiriac s-a retras de pe lista PSD-PNL.
În tabelul de mai jos, sunt listați candidații partidelor politice în ordinea în care apar pe buletinul de vot conform ultimului comunicat al Biroului Electoral Central (BEC):
1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ)2. Alianța Electorală PSD-PNL (CNR)3. Reînnoim Proiectul European al României (REPER)4. Alianța AUR5. Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)6. Alianța Dreapta Unită (ADU)7. Alianța România Socialistă (ARS)8. Partidul România Mare (PRM)9. Partidul Patrioților (PP)10. Partidul Alternativa Dreaptă (AD)11. Partidul S.O.S. România (S.O.S.)12. Partidul Diaspora Unită (PDU)13. Independent: Paula-Marinela Pîrvănescu14. Independent: Vlad Gheorghe15. Independent: Nicolae Ștefănuță16. Independent: Dumitru Silvestru Șoșoacă
Sondaje de opinie DatăFirmă de sondareEșantion Coaliția Națională pentru România (CNR)PUSLS&DAlianța Dreapta Unită (ADU) PRO RomâniaNu a depus candidaturi pentru alegerile europarlamentare.UDMR-RMDSZAURS.O.S.REPERAlianța AERAlțiiAvansPNLPPEPSDS&DUSRPMPFD PER PV 9 iunie 2024 Alegerile din 2024 9.439.644 48.55 1.488.71 6.48 14.93 5.03 3.74 colspan="2" 11.0833.8Exit-Poll CURS-Avangarde53115154340 20–25 mai 2024 INSCOP 1.10043.7 1.314.1 6 17.5 4.4 1.3 colspan="2" 6.826.2 12–20 aprilie 2024 INSCOP 1.10046.6 1.513.8 2.7 5.1 16.7 4.5 1.84.4 2.929.9 19–28 martie 2024 CURS 1.067 53 414 5 14 5 colspan="2" 539 23 februarie–5 martie 2024 Ipsos 97042.4 3.014.2 5.1 3.6 20.7 5.9 colspan="2" 5.221.7 22–29 februarie 2024 INSCOP 1.10043.7 13.7 3.7 3.9 20.9 6.4 0.93.4 3.422.8 februarie 2024 INSOMAR 1.03040.8 1.511.5 1.7 4.5 30.5 2 7.510.3 21 februarie 2024Coaliția de guvernare (i.e., Coaliția Națională pentru România) formată din PSD și PNL a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Cele două partide vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare. 19–20 februarie 2024 Avangarde 950 2031 15 5 20 8 2 111 15–27 ianuarie 2024 CURS 1930 314 5 21 4 49 16–24 ianuarie 2024 INSCOP 18.829.5 12.9 3.0 4.8 18.4 6.5 0.5 3.4 2.210.7 8–22 ianuarie 2024 Avangarde 2131 14 5 19 8 1 110 ianuarie 2024 Sociopol 1729 113 2 5 23 3 1 2 36 ianuarie 2024 CIRA 1.000 2030 14 2 2 5 18 6 2 110 26–30 decembrie 2023 CURS 852 1931 4 9 4 1 2 4 19 5 21230 octombrie–6 noiembrie 2023Mercury Research1.227 1626 022 3 19 7 1 54 1628 1 15 4 2 3 19 7 1 3920–28 septembrie 2023 Avangarde 994 2131 13 3 1 1 5 19 5 11011–25 septembrie 2023 LARICS 1.003 22.931.5 1.0 15.2 4.4 3.2 14.6 4.7 2.48.628–31 august 2023 INSOMAR 1.030 15 25 2 7 3 3 4 27 4 102 6 decembrie 2020 Alegerile parlamentare din 2020 6.057.774 25.18 28.9 1.01 15.37 4.82 4.09 5.74 9.08 5.81 3.7226 mai 2019 Alegerile din 2019 9.069.822 27.022.5 22.36 5.76 6.44 5.26 10.684.5
Proiecția locurilor în Parlamentul European (PE) DatăFirmă de sondarePSDS&DPNLPPEAURUSRPMPFDUDMRRMDSZS.O.S.PROPUSLAlțiiAvans 9 iunie 2024 Alegerile din 202410 8 6 2 1 0 2 2 12 31 mai 2024 Europe elects11 8 8 4 1 1 3 30 aprilie 2024 Europe elects10 9 8 4 1 1 1 31 martie 2024 Europe elects888 4 1 1 2 Egalitate 23 februarie–5 martie 2024 Ipsos1685 0 2 2 0 08 29 februarie 2024 Europe elects1010 8 4 1 Egalitate 31 ianuarie 2024 Europe elects12 7 7 3 1 1 2 5 30 decembrie 2023 Europe elects12 8 7 4 2 4 30 noiembrie 2023 Europe elects12 8 7 6 4 31 octombrie 2023 Europe elects13 8 8 4 5 30 septembrie 2023 Europe elects11 611 3 2 Egalitate 31 august 2023 Europe elects13 7 8 5 5 31 iulie 2023 Europe elects12 8 8 5 4 28 iunie 2023 Europe elects12 7 6 4 2 2 5 31 mai 2023 Europe elects12 8 7 4 2 4 26 mai 2019 Alegerile din 2019 8 10 8 2 2 2 1 2
Sondaje de opinie la nivel de județ/municipiu/capitală București