Nikolai Alexandrovici Berdiaev (în ; ) a fost un filosof rus care s-a ocupat, între altele, de filosofia religiei. Este un reprezentant al existențialismului.

Date biografice S-a născut la Kiev într-o familie din aristocrația militară. La 14 ani citește Critica rațiunii pure a lui Kant și Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Urmează școala de cadeți din Kiev și apoi Universitatea, unde se împrietenește cu Leon Șestov. Începând din 1894 se apropie de marxism. În 1901 este deportat la Vologda, în nord, împreună cu mai mulți studenți social-democrați, dar perioada marxistă a lui Berdiaev se apropie de sfârșit. În lucrarea sa Cunoașterea de sine. Încercare de autobiografie filozofică spune: „Știu bine ce e marxismul, pentru că nu-l știu din afară, ci dinăuntru, și îmi provoacă chinuri.”

miniatura|Berdiaev în 1912 Devine preocupat de filosofia religiei. În 1907 se mută la Moscova, unde înființează o „Societate filozofico-religioasă”, citește opera lui Vladimir Soloviov și călătorește. În 1916 fondează revista Puti (Calea). Devine profesor de filosofie și istorie la Universitatea din Moscova, dar la scurt timp este arestat și anchetat de serviciile de securitate sovietice. În septembrie 1922 Berdiaev este exilat de regimul bolșevic, din motive ideologice, împreună cu încă 25 de intelectuali. Se stabilește pentru doi ani la Berlin, unde întemeiază o „Academie Rusă de Filosofie Religioasă”. În 1924 se mută la Clamart, lângă Paris, ține conferințe în mai multe țări, publică lucrări. Universitatea din Cambridge îi conferă titlul de „Doctor în teologie honoris causa”.

În septembrie 1945 i-a murit soția. Berdiaev a murit în martie 1948, în urma unui atac de cord în locuința sa din Clamart.

Lucrări principale Sensul creației. Încercare de îndreptățire a omului, Tübingen, 1927 Un nou Ev Mediu, Paris, 1927 Marxismul și religia, Paris, 1931 Creștinismul și lupta de clasă, Paris, 1932 Spirit și libertate. Încercare de filosofie creștină, Tübingen, 1930 Omul și mașina, Paris, 1934 Creștinism și realitate socială, Paris, 1934 Eul și lumea obiectelor. O încercare de filosofie a singurătății și comuniunii, Paris, 1934 Despre menirea omului. Încercare de etică paradoxală, Paris, 1935 Cinci medfitații asupra existenței, Paris, 1936 Originea și sensul comunismului rus, Luzern, 1937 Despre sclavia și libertatea omului. Încercare de filosofie personalistă, Paris, 1946 Spiritul lui Dostoievski, Paris, 1946 O încercare de metafizică eshatologică. Creație și obiectivare, Paris, 1946 Dialectica existențială a divinului și omenescului, Paris, 1947 Sensul istoriei, Paris, 1948 Despre spiritul burghez, Paris, 1949-1950 Adevăr și revelație, Paris, 1954 Filosofia inegalității, Lausanne, 1980

Note

Bibliografie Cronologia scrisă de Andrei Pleșu în lucrarea Sensul creației, N. Berdiaev, Ed. Humanitas, 1992

Legături externe

www.berdyaev.com

Categorie:Nașteri în 1874 Categorie:Nașteri pe 19 martie Categorie:Decese în 1948 Categorie:Decese pe 24 martie Categorie:Filozofi ruși Categorie:Filozofi din secolul al XX-lea Categorie:Oameni din Kiev Categorie:Existențialiști Categorie:Filozofi ai religiei Categorie:Ruși expatriați în Franța Categorie:Creștini ortodocși ruși Categorie:Eponime ale asteroizilor