Alegerile prezidențiale au avut loc în Statele Unite la 5 noiembrie 2024. Candidatura Partidului Republican - Donald Trump, care a fost cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite în perioada 2017-2021, și JD Vance, senator american junior din Ohio - a învins candidatura Partidului Democrat - Kamala Harris, vicepreședinte în exercițiu, și Tim Walz, guvernator al statului Minnesota. Trump și Vance urmează să fie inaugurați ca cel de-al 47-lea președinte și cel de-al 50-lea vicepreședinte la 20 ianuarie 2025, după alegerea lor oficială de către Colegiul Electoral.

Președintele în exercițiu, Joe Biden, din partea Partidului Democrat, a candidat inițial pentru realegere ca prezumtiv candidat al partidului, întâmpinând puțină opoziție și învingându-l cu ușurință pe reprezentantul Dean Phillips; cu toate acestea, ceea ce a fost considerat în general o prestație slabă la dezbaterea din iunie 2024 a intensificat îngrijorările cu privire la vârsta și sănătatea sa și a condus la apeluri în cadrul partidului său pentru ca acesta să părăsească cursa. După ce inițial a refuzat să facă acest lucru, Biden s-a retras la 21 iulie, devenind primul președinte în exercițiu eligibil care se retrage de la Lyndon B. Johnson în 1968. Biden a sprijinit-o pe Harris, care a fost votată candidatul partidului de către delegați la 5 august 2024. Harris l-a ales pe Walz drept contracandidat. Updated August 19, 2024. Trump, care a pierdut în 2020 în fața lui Biden, a candidat din nou pentru realegere. El a fost nominalizat în timpul Convenției Naționale Republicane din 2024 împreună cu contracandidatul său, Vance, după ce a câștigat primarele republicane.

Conform sondajelor, cele mai importante probleme pentru alegători au fost economia, asistența medicală, democrația, politica externă (în special sprijinul SUA pentru Israel și Ucraina), imigrația ilegală, avortul și schimbările climatice. Educația și drepturile LGBTQ au fost, de asemenea, subiecte importante în campanie. Alegătorii intervievați au menționat în mod constant economia ca fiind cel mai important aspect al alegerilor.

Trump a obținut o victorie decisivă, câștigând 312 voturi electorale față de 226 ale lui Harris. Trump a câștigat fiecare stat electoral, pe lângă faptul că a păstrat toate statele pe care le-a câștigat în 2020. Trump a câștigat șase state care au votat cu democrații în 2020: Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin. Trump a câștigat votul popular național cu o pluralitate de 49,83%, fiind primul republican care reușește acest lucru de la George W. Bush în 2004. În raport cu alegerile din 2020, el și-a îmbunătățit cota de voturi în rândul alegătorilor din clasa muncitoare, în special în rândul tinerilor, al celor fără studii superioare și al alegătorilor hispanici. După ce a câștigat anterior în 2016, Trump a devenit al doilea președinte ales pentru un al doilea mandat neconsecutiv, la 132 de ani după ce Grover Cleveland l-a învins pe Benjamin Harrison în 1892.

Context Procedură

Articolul 2 din Constituția Statelor Unite prevede că, pentru ca o persoană să devină președinte, persoana trebuie să fie , să aibă cel puțin 35 de ani și să fi fost rezident în Statele Unite de cel puțin 14 ani. Al 22-lea amendament interzice oricărei persoane să fie aleasă președinte de mai mult de două ori. Candidații majori ai partidului caută nominalizarea printr-o serie de alegeri primare care selectează delegații care aleg candidatul la convenția națională a partidului. Convenția națională a fiecărui partid alege un candidat vicepreședințial pentru a forma biletul partidului respectiv. Candidatul la președinte își alege de obicei colegul de candidatură, care este apoi ratificat de către delegați la convenția partidului.

Alegerile generale din noiembrie sunt alegeri indirecte, în care alegătorii votează pentru o listă de membri ai Colegiului Electoral; acești alegători aleg apoi direct președintele și vicepreședintele. Birourile electorale se confruntă cu volumul de muncă crescut și cu controlul public, astfel încât oficialii din multe state cheie au căutat mai multe fonduri pentru a angaja mai mult personal, a îmbunătăți securitatea și a extinde instruirea. Această cerere apare într-un moment în care numeroase birouri electorale se confruntă cu o creștere a numărului de pensionări și un val de cereri de înregistrări publice, în parte din cauza neîncrederii electorale plantată de înfrângerea fostului președinte Donald Trump la alegerile din 2020. Atât Biden, cât și Trump candidează pentru funcția de președinte în 2024, sugerând o potențială revanșă a alegerilor din 2020, care ar fi prima revanșă prezidențială din 1956. Dacă Trump este ales, ar deveni al doilea președinte care va câștiga un al doilea mandat neconsecutiv, alăturându-se lui Grover Cleveland care a făcut-o în 1892.

Interferențele în alegeri

Donald Trump nu a reușit să-l învingă pe Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020, citând acuzații false de fraudă electorală, și a continuat să respingă rezultatele alegerilor și în ianuarie 2024. Experții în securitatea alegerilor au avertizat că oficialii care neagă legitimitatea alegerilor prezidențiale din 2020 pot încerca să împiedice procesul de vot sau să refuze să certifice rezultatele alegerilor din 2024.

Sondajele dinaintea alegerilor indică o profundă dezamăgire asupra stării democrației americane. Liberalii tind să creadă că, conservatorii amenință țara cu tendințele autocratice și încercările lor de-a răsturna rezultatele din 2020. Mulți republicani sunt îngrijorați de încercările de a-l împiedica pe fostul președinte Trump să ocupe funcții publice prin orice mijloace necesare, inclusiv demiterea și acuzarea.

Hartă electorală Efectele recensământului din 2020

Acestea vor fi primele alegeri prezidențiale din SUA care au loc după redistribuirea voturilor în Colegiul Electoral al Statelor Unite după recensământul din 2020 al Statelor Unite. Dacă rezultatele alegerilor din 2020 ar rămâne aceleași (ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria alegerilor prezidențiale) în 2024, democrații ar avea 303 de voturi electorale față de 235 ale republicanilor, o ușoară schimbare față de cele 306 de voturi electorale ale lui Biden și cele 232 ale lui Trump, ceea ce înseamnă că democrații au pierdut un net de 3 voturi electorale în procesul de redistribuire. Această repartizare a voturilor colegiului electoral va rămâne doar până la alegerile din 2028. Redistribuirea va fi efectuată din nou după recensământul din 2030 al Statelor Unite.

Context istoric

La ultimele alegeri prezidențiale, majoritatea statelor nu sunt competitive din cauza demografiei care le ține solid în spatele unuia dintre partidele majore. Din cauza naturii Colegiului Electoral, asta înseamnă că numeroase swing states — state competitive care „schimbă” balanța în favoarea partidelor Democrat sau Republican — sunt vitale în câștigarea președinției. De acum, acestea includ state din Rust Belt, cum ar fi Wisconsin, Michigan și Pennsylvania, și state din Sun Belt, cum ar fi Nevada, Arizona și Georgia. Carolina de Nord poate fi considerată și un stat câmp de luptă, din cauza rezultatului apropiat de la alegerile prezidențiale anterioare, în care Trump a câștigat doar cu 1,34%. Datorită schimbărilor demografice treptate, unele foste swing states, cum ar fi Iowa, Ohio și Florida, s-au mutat în mod semnificativ către republicani, favorizându-i în viitoarele alegeri locale și naționale. Între timp, state precum Colorado, New Mexico și Virginia s-au îndreptat considerabil către democrați, iar partidul a devenit forța politică dominantă acolo.

Coaliția electorală a democraților, și-a asigurat „statele albastre” pentru candidații democrați la președinție, fiind preferați de către afro-americani și evrei; albii care sunt mai înstăriți sau cu studii superioare, sau care trăiesc în zonele urbane. Clasa muncitorească de votanți de asemenea în mare votează cu Partidul Democrat încă din zilele New Deal, dar începând cu anii 70, mulți s-au deplasat către Partidul Republican deoarece Partidul Democrat s-a mutat semnificativ către stânga politică cu privire la problemele culturale. În schimb, tradiționala coaliție a republicanilor care domină multe „state roșii” este în mare compusă din alegători albi din mediul rural, evangheliști, în vârstă, și fără studii superioare. Republicanii de asemenea istoric au atras votanții din suburbii și din clasa de mijloc încă din anii 50, dar acest bloc s-a îndepărtat de ei în ultimii ani din cauza ascensiunii mișcării Tea Party și mai târziu a mișcării Make America Great Again. Accelerarea acestei tendințe a fost creditată cu înclinarea alegerilor prezidențiale din 2020 în favoarea democratului Joe Biden, deoarece actualul Trump a fost istoric nepopular în suburbii pentru un candidat republican, având performanțe slabe acolo în mod semnificativ.

Potrivit sondajelor recente, polarizarea generațională și rasială pare să fi scăzut semnificativ, alegătorii hispanici, asiatici, arabi și tineri având o tendință din ce în ce mai mare către Partidul Republican, în timp ce alegătorii cu vârsta peste 65 de ani și albii par să fi devenit din ce în ce mai democrați.

Impactul unui vot către un „al treilea partid” În timp ce candidații independenți/terți se descurcă adesea mai bine în sondaje decât performanța electorală reală, sondajele anticipate sugerează că ar putea exista un rezultat puternic pentru candidații terți în 2024. Candidații terți au în prezent cel mai bun rezultat în sondaje de la sondajul exit-poll al lui Ross Perot din anii 1990. Sondajele sunt deosebit de mari pentru Robert F. Kennedy Jr., care a renunțat la primarele Partidului Democrat pentru a candida ca independent.

Temele de campanie Avortul

Se așteaptă ca accesul la avort să fie principala temă din timpul campaniei. Acestea sunt primele alegeri prezidențiale care au loc ca urmare a două hotărâri judecătorești majore care au afectat accesul la avort. Prima este decizia din 2022 Dobbs v. Jackson Women's Health Organization, în care Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat Roe v. Wade, lăsând legea avortului în întregime în sarcina statelor, inclusiv interzicerea avortului.For sources on this, see:

A doua este Alliance for Hippocratic Medicine v. U.S. Food and Drug Administration din 2023, în care un judecător federal din nord-vestul Texasului a anulat aprobarea de către FDA a mifepristonei în 2000, care ar putea scoate medicamentul de pe piață dacă ar fi susținut de instanțele superioare. Ambele hotărâri au primit un sprijin puternic din partea politicienilor și parlamentarilor republicani.

Democrații susțin în mod predominant să considere accesul la avort ca pe un drept, în timp ce politicienii republicani sunt în general în favoarea restrângerii semnificative a legalității avortului. Până în aprilie 2023, marea majoritate a statelor controlate de republicani au adoptat interdicții aproape totale privind avortul, făcându-l „în mare parte ilegal” în mare parte a Statelor Unite. Potrivit Kaiser Family Foundation, există 15 state care au interdicții de jure în stadiu incipient privind avortul, fără excepții pentru viol sau incest.

Democrația

Se așteaptă ca Joe Biden să încadreze alegerile ca pe o bătălie pentru democrație, ceea ce face ecoul încadrării lui Biden asupra geopoliticii actuale drept „bătălia dintre democrație și autocrație”. Joe Biden a citat anterior democrația ca și „o bătălie pentru sufletul națiunii noastre” drept mesaj cheie al candidatului său de succes din 2020 și a atins în mod repetat problema democrației de când și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2020.