S.O.S. România este un partid politic de extremă dreapta din România, ideologic populist de dreapta, naționalist român, conservator social și iredentist. Partidul a fost fondat în noiembrie 2021 de către Marcel Viziteu, Adeluța și Gabriel Gib, ultimul fiind fost membru al Partidului Socialist Român (PSR). A devenit cunoscut pe scena politică din România în mai 2022, după ce senatorul Diana Șoșoacă, aleasă pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), s-a alăturat partidului și a devenit liderul acestuia. În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, partidul a depășit pragul electoral obținând peste 7% din voturi, intrând pentru prima dată în Parlamentul României.

S.O.S. România a fost descris ca fiind un partid mult mai radical decât AUR. Deși pe site-ul oficial formațiunea afirmă că se opune „dictaturilor din Rusia și China” și se autodefinește drept eurorealistă, liderii săi promovează un euroscepticism dur, solicitând în mod repetat retragerea României din Uniunea Europeană și criticând parteneriatul cu NATO.

Istoric

Fondarea și primii ani (2021-2023) Partidul S.O.S. România a fost înregistrat oficial în noiembrie 2021 ca o formațiune politică de dimensiuni reduse. Traiectoria sa publică s-a schimbat radical în mai 2022, când Diana Iovanovici-Șoșoacă, după excluderea sa din partidul AUR, s-a înscris în formațiune și a preluat rapid conducerea executivă. Intrarea sa în partid a fost urmată de o intensificare a activității pe rețelele de socializare, transformând S.O.S. România într-un pol radical de opoziție. Pe parcursul anului 2023, partidul a capitalizat nemulțumirile sociale post-pandemice și retorica antisistem, ajungând în atenția analiștilor politici prin scoruri de 5-6% în estimările sociologice preelectorale realizate de analiști precum Miron Mitrea.

Alegerile din 2024 și activitatea europarlamentară Anul electoral 2024 a marcat consolidarea electorală a formațiunii. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, S.O.S. România a trecut pragul legal obținând 5,03% din sufragii, ceea ce i-a asigurat trimiterea a doi reprezentanți în Parlamentul European: Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. În plan european, partidul a avut inițial intenția de a se alătura Partidului Identitate și Democrație și ulterior a încercat afilierea la grupul europarlamentar Europa Națiunilor Suverane (ESN), dominat de Alternativa pentru Germania (AfD). Totuși, partidele fondatoare ale ESN au respins oficial cererea S.O.S. România pe motive ideologice și de comportament politic, reprezentanții români rămânând neafiliați.

La alegerile parlamentare naționale din 1 decembrie 2024, pe fondul unui val populist masiv, S.O.S. România a obținut un scor istoric de aproximativ 7,3% - 7,5%, trimițând un număr total de 27 de deputați și 11 senatori în legislativul de la București.

Evoluția post-electorală și migrația politică (2025) După instalarea în Parlament, structura internă a partidului a început să sufere transformări rapide și tensiuni de leadership. Până în iunie 2025, o parte semnificativă din parlamentarii aleși pe listele S.O.S. au părăsit partidul. Acest fenomen de migrație politică, îndreptat în special către PSD și alte formațiuni politice, a redus numărul inițial de deputați de la 27 la 22, iar cel al senatorilor de la 11 la 9.

Ideologie și poziții politice

S.O.S. România manifestă un profil ideologic asumed de extremă dreapta, centrat pe un naționalism etnocentric militant, populism agresiv anti-sistem și un puternic euroscepticism dur. Inserat în viziunea de politică externă a partidului se regăsește și o poziție iredentistă activă, ce pretinde Ucrainei returnarea teritoriilor istorice românești anexate forțat de URSS în anul 1940.

Retorica anti-LGBT Formațiunea se opune în mod fundamental recunoașterii drepturilor minorităților sexuale, promovând o agendă ultraconservatoare bazată pe o variantă fundamentalistă a ortodoxiei creștine. Partidul s-a remarcat prin organizarea anuală a unor manifestații publice, intitulate „Marșul Normalității”, desfășurate ca o contra-pondere directă la festivalurile Bucharest Pride. Liderii S.O.S. consideră manifestările comunității LGBT drept un atac la adresa familiei tradiționale și a valorilor creștine și au apelat în mod repetat în Parlament la un discurs homofob explicit.

Acuzații de antisemitism și neolegionarism S.O.S. România și președinta sa, Diana Șoșoacă, au atras multiple critici internaționale și naționale din partea organizațiilor de monitorizare a extremismului din cauza manifestărilor de tip antisemit și neolegionar. În repetate rânduri, discursurile publice din Parlament sau din cadrul transmisiunilor online au inclus elogieri aduse unor figuri istorice interbelice asociate cu Mișcarea Legionară (Garda de Fier), cum ar fi Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, fapte incriminate de legislația română în vigoare. Aceste derapaje au condus la deschiderea unor anchete oficiale privind propaganda legionară ilegală.

Conducerea partidului

Conducerea superioară a partidului este structurată în jurul Biroului Executiv Central, autoritatea decizională supremă aparținând președintelui partidului.

Funcție Nume Perioadă Detalii/Observații Președinte Diana Iovanovici-Șoșoacă Mai 2022 – prezent Europarlamentar, lider autoritar al mișcării. Membru Fondator / Secretar Gabriel Gib Noiembrie 2021 – prezent Fost membru al PSR, co-fondator al structurii juridice inițiale. Lider grup Camera Deputaților Simona-Elena Macovei Ilie Februarie 2026 – prezent Deputat; a preluat conducerea grupului după mandatele anterioare deținute de Dumitru Coarnă și Ionel Goidescu. Lider grup Senat Grup desființat Decembrie 2024 – Iunie 2025 Grupul senatorial S.O.S. România s-a desființat oficial în iunie 2025 în urma pierderii numărului minim de senatori necesar.

Controverse

Invalidarea candidaturii prezidențiale de către CCR (2024) În octombrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a provocat o premieră istorică prin emiterea unei decizii de respingere și anulare a înregistrării candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a motivat hotărârea argumentând că discursul public constant al candidatei aduce atingere valorilor fundamentale ale Constituției României, apartenenței statului la structurile euroatlantice și ordinii democratice. Decizia a stârnit dezbateri ample în societatea civilă cu privire la limitele democrației și libertății de exprimare.

Sancțiunile din partea Ucrainei În primăvara anului 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și serviciile de securitate ucrainene au impus sancțiuni oficiale împotriva Dianei Șoșoacă, declarând-o o amenințare la adresa securității naționale. Sancțiunile au survenit imediat după ce președinta S.O.S. România a depus în Parlamentul României un proiect de lege ce solicita anexarea teritorială de către România a unor regiuni aflate în granițele Ucrainei (inclusiv Nordul Bucovinei și Bugeacul). Șoșoacă a reacționat virulent numind Ucraina un „stat de tip fascist”.

Declarații radicale și manifestări în instituții Partidul s-a remarcat printr-un stil politic agresiv și extrem de perturbator în incinta instituțiilor oficiale. Atât în Parlamentul României, cât și în Parlamentul European, liderii partidului au provocat suspendări de ședințe, purtând botnițe sau icoane pe post de protest, întrerupând discursuri oficiale și lansând acuzații grave de trădare națională la adresa majorităților politice guvernante.

Istorie electorală

Alegeri pentru Parlamentul European +AlegeriVoturi%LocuriPoziție2024450.0195,03%5

Alegeri locale AlegeriConsilieri Județeni (CJ)PrimariConsilieri Locali (CL)Voturi%LocuriVoturi%LocuriVoturi%Locuri2024213.27063.60869.429

Alegeri parlamentare AlegeriCamera DeputațilorSenatLocStatut după alegeriVoturi%LocuriVoturi%Locuri2024679.9677,36%718.4097,76%5

Note

Vezi și

Diana Șoșoacă

Categorie:Fondări în 2021 SOS SOS SOS Categorie:Organizații care se opun drepturilor LGBTQ SOS