Liviu Petrișor Dinu () este un matematician și informatician român, expert în lingvistică computațională, profesor universitar doctor habilitat la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică, Departamentul Informatică, președinte onorific al Olimpiadei de Lingvistică din România „Solomon Marcus” între anii 2018-2020, membru al Institutului de Cercetări al Universității din București (ICUB) și director al Centrului de Cercetări și Tehnologii ale Limbajului din cadrul Universității din București.
Educație
În România Liviu Petrișor Dinu a urmat cursurile școlii generale în comuna Cârlogani, apoi Liceul „Ion Minulescu” din Slatina. În 1989 și-a început studiile la Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea Informatică, din cadrul Universității din București, pe care a absolvit-o în 1994, cu lucrarea de licență „Probleme de colorare în grafuri”. În perioada 1995-1996 a urmat studii de masterat la aceeași facultate, absolvite cu lucrarea de dizertație „Alfabetul silabelor”. Începând cu anul 1998, a urmat studii de doctorat, fianlizate în 2003, pe data de 15 decembrie, când a obținut titlul de doctor în informatică la Universitatea din București, cu teza de doctorat „Aspecte cantitative în studiul limbajelor”, realizată sub coordonarea profesorului academician Solomon Marcus.
Pe 18 februarie 2015 a susținut teza de abilitare cu titlul „Similarity and Decision Problems in Computational Linguistics” la Universitatea din București și a obținut titlul de doctor habilitat.
În străinătate Pe lângă studiile universitare și post-universitare din țară, Liviu Petrișor Dinu a urmat o serie de specializări în străinătate și a beneficiat de burse de cercetare, în special în perioada doctorală și post-doctorală în țări precum Cehia, Spania, Franța, Suedia, Anglia, Finlanda, Italia, Germania, Canada, Austria. În 2001 a fost cercetător invitat la Universitatea din Trieste, Italia. A urmat anual, începând cu anul 2005, mai multe stagii scurte de cercetare la universitățile din Trieste, Bologna, Hamburg și Valencia. În 2005 s-a clasificat primul pentru bursa Advanced NATO Fellowship, în secția Technology, Engineering and Information Science, bursă ce s-a concretizat în studii de specilaizare în perioada mai-octombrie la Universitatea din Trieste, Italia, Departamentul de Matematică și Informatică, coordonată de Andrea Sgarro, cercetător și profesor în cadrul Departamentului de Matematică și Geoștiință al Universității din Trieste.
Carieră universitară Între anii 1994-1998, Liviu Petrișor Dinu a lucrat ca cercetător asistent la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT) din București. Tot din 1994, a predat cursuri la Facultatea de Matematică și Informatică, Departamentul Informatică, din cadrul Universității din București, până în 2001, când a ocupat prin concurs poziția de asistent universitar, avansând apoi prin concurs lector în 2004 și conferențiar în 2008 la aceeași facultate. Începând cu anul 2015, este profesor la Universitatea din București, Facultatea de Matematică și Informatică, Departamentul Informatică și membru al Școlii Doctorale de Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, iar din 2019 este membru al Școlii Doctorale Interdisciplinare a aceleiași universități. În 2017 a înființat Centrul de Cercetări și Tehnologii ale Limbajului (al cărui director este în prezent) în cadrul Universității din București, o echipă de cercetare în domeniul procesării limbajului natural și al lingvisticii computaționale. În 2019 a contribuit activ la formarea masteratului de Digital Humanities (în limba engleză) în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, desfășurat în cooperare cu Universitatea din Hamburg și Universitatea din Pavia. Începând cu anul 2020, coordonează un program de masterat în limba engleză în Procesarea Limbajului Natural la Universitatea din București. Pe lângă cursurile de specialitate susținute la Universitatea din București, la Facultatea de Litere (master Lingvistică Teoretică), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (master Digital Humanities), Facultatea de Psihologie și Științele educației (secția Științe Cognitive), Liviu Petrișor Dinu a fost solicitat să predea și la Universitatea de Vest din Timișoara, un program de masterat intitulat Inteligență Artificială, în cadrul Facultății de Matematică și Informatică. Este membru în Consiliul Științific și de Etică în Inteligență Artificială, din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Activitate științifică și de cercetare Liviu Petrișor Dinu își desfășoară activitatea de cercetare concentrată în special asupra Lingvisticii Computaționale, Procesării Limbajului Natural (NLP) și Prelucrării Informațiilor. A realizat o amplă abordare computațională a lingvisticii istorice (identificarea protocuvintelor, a perechilor cognate, a împrumuturilor și a direcției de împrumut, schimbări semantice), numeroase studii despre similaritatea limbilor naturale analizate la nivel fonetic, semantic, sintactic și etimologic, stilistică computațională, stabilirea paternității textelor cu autor controversat, a datei la care a fost scris un text, elaborarea de instrumente și resurse computaționale pentru limba română (silabificare automată, conjugare automată a verbelor, crearea de baze de date de emoții pentru limba română), analiza limbajului peiorativ, aplicatii in psihologie (analiza depresiei, a bolilor mintale în general), analiza limbajului ofensiv, simplificarea textelor, analiza similarității lanțurilor ADN, rank distance, pe care le-a prezentat la diverse conferințe naționale și internaționale, precum Conferința Internațională din Hisarea, Bulgaria (2013) despre cele mai recente progrese înregistrate în domeniul procesării limbajului natural, cu articolele „A Dictionary-Based Approach for Evaluating Orthographic Methods in Cognates Identification” scris împreună cu Alina Maria Ciobanu și „Temporal Text Classification for Romanian Novels set in the Past” scris împreună cu Alina Maria Ciobanu, Octavia-Maria Șulea, Anca Dinu și Vlad Niculae. În septembrie 2023, a participat la Conferința Societății Spaniole de Procesare a Limbajului Natural (SEPLN 2023), cu articolul „Automated Text Identification Using CNN and Training Dynamics”, scris împreună cu Claudiu Creangă. Este editor asociat la Frontiers in Artificial Intelligence, secția Natural Language Processing.
Domenii de cercetare (selecție) Abordări computaționale ale lingvisticii istorice. Liviu Petrișor Dinu a introdus o metodă nouă de determinare a protocuvintelor latinești din care au provenit cuvintele din limbile romanice moderne. Pornind de la perechile cognates (cuvinte cu sens comun și care provin din același strămoș) din limbile romanice moderne, metoda se bazează pe utilizarea unui ansamblu care combină listele de protocuvinte obținute prin aplicarea unei tehnici de învățare automată (CRF) pe fiecare limbă în parte. A introdus RoBoCoP (ROmance BOrrowing COgnate Package), cea mai mare bază de date de cuvinte înrudite (cognate și împrumuturi) dintre oricare două limbi romanice (română, italiană, franceză, portugheză, spaniolă) prin procesarea principalelor dicționare electronice ce conțin informații etimologice ale acestor limbi. Această bază de date conține un număr total de 125.598 de cuvinte și un număr total de 90.853 de perechi de cognați. A studiat probleme dificile ale lingvisticii istorice și a propus soluții computaționale eficiente pentru identificarea perechilor cognate dintre două limbi, pentru discriminarea dintre împrumuturi și cognates, dintre împrumuturi și moșteniri. Totodată, a investigat divergența semantică și a propus un algoritm care semnalează când un cuvânt dintr-o anumită limbă și-a schimbat sensul, în comparație cu cognates ai săi dintr-o limbă soră.
Similaritatea limbilor naturale. Pe lângă gruparea limbilor în familii filogenetice, a studiat gradul de asemănare dintre două limbi, pe baza a trei abordări: fonetică, lexicală și sintactică.
Analiza computațională a unor probleme de morfologie și fonologie ale limbii române. A propus abordări computaționale bazate pe reguli și învățare automată pentru: silabificarea cuvintelor din limba română, determinarea accentului, conjugarea verbelor și analiza genului substantivelor din limba română.
Rank distance. Pornind de la căutarea unei metrici adecvate care să fie utilizată în analiza similarității limbajului natural, a propus o nouă metrică numită Rank distance. Pe lângă aplicațiile din lingvistică, aceasta s-a dovedit eficientă și în alte zone, cum ar fi bioinformatica sau recunoașterea cifrelor scrise de mână. În unele lucrări, este numită și „Dinu rank distance”.Gagolewski, M.(2015). Data Fusion: Theory, Methods, and Applications. Institute of Computer Science, Polish Academy of Sciences, Varșovia, Polonia, pp. 179-183.
Stilistica computațională. A propus o nouă tehnică de identificare a autorului și a analizat o serie de controverse din literatură (inclusiv din literatura română). De asemenea, a investigat și alte teme, cum ar fi analiza vocilor personajelor, cât de „anonime” sunt lucrările anonimizate trimise la conferințe, evoluția ideilor științifice, evoluția stilistică în timpul schimbării regimului politic, a studiat problemele de traducere și detectarea pastișelor.
Aplicații în psihologie. A diferențiat mesajele optimiste de cele pesimiste din rețelele de socializare, a investigat relația dintre limbajul agresiv și depresie, a analizat depresia și detectarea ei timpurie din textele scrise de utilizatori.
Cărți Liviu Petrișor Dinu este autorul a două cărți în domeniul lingvisticii computaționale. În 2004, a publicat cartea Metode formale și de clasificare în lingvistica matematică și computațională (Editura Universității din București), în care prezintă rezultatele cercetărilor personale referitoare la raporturile dintre optimalitatea lungimii propozițiilor și comprehensibilitatea textelor. Totodată, un element inovator îl constituie algoritmul propus de autor și utilizat în prezent pentru despărțirea în silabe a cuvintelor din limba română. Cea de-a doua carte a sa, Rank Distance and Applications, a fost publicată în 2010, tot la Editura Universității din București. Împreună cu Anca Dinu, Mădălina Chitez și Mihnea Dobre, este editor al volumului Recent Advances in Digital Humanities: Romance Language Applications, publicat în 2002 la editura Peter Lang din Berlin.
Capitole în cărți Liviu Petrișor Dinu este coautor a 8 capitole în cărți (dintre care șapte în domeniul lingvisticii computaționale și unul în bioinformatică). Liviu P. Dinu, Alina Cristea, Anca Dinu, Simona Georgescu, Andrea Sgarro, Ana Uban și Laurențiu Zoicaș, 2022. „On the asymmetric intelligibility between Italian and Romanian”. În A Life in Linguistics, editori: G. Alboiu, D. Isac, A. Nicolae, M. Tănase-Dogaru, A. Tigău. Editura Universității din București (), p. 207-216 Liviu P. Dinu, 2022. „Some Issues on Data Ethics in Computational Linguistics”. În EthicAI=LABS, coordonator Adriana Rangelova. Sofia: DA LAB Foundation/Goethe-institut Sofia (), p. 81-84 Alina Cristea, Anca Dinu, Liviu P. Dinu, Simona Georgescu, Ana Uban, 2021. „Computer-assisted methods in historical linguistics”. În Heritage in the digital era. Cases and Best Practices from Romania, coordonatori: Mihai Dascălu și Bogdan Șandric. București, Editura ProUniversitaria (), p. 41-57 Ana Uban, Alina Ciobanu, Liviu P Dinu, 2021. „Cross-lingual laws of semantic change”. În Computational Approaches to Semantic Change, editori: Nina Tahmasebi, Lars Borin, Adam Jatowt, Yang Xu, Simon Hengchen. Berlin, Language Science Press. (), p. 219-260