Rolleboise este o comună franceză situată în departamentul Yvelines din regiunea Île-de-France, la 10 km vest de Mantes-la-Jolie.
Geografie Locație Rolleboise este o comună situată pe malul Senei, amplasată pe malul stâng al fluviului în convexitatea unei meandre.
Relief și geologie Relieful din Rolleboise este extrem de variat. Câmpia se află pe malul Senei, iar apoi urmează o vale care permite accesul către un platou.
Comuna este împărțită, din punct de vedere geografic, în mai multe părți distincte, datorită topografiei sale: partea de jos a Rolleboise, de-a lungul fostei drum național 13 și a Senei, se află la o altitudine de 20 de metri. la jumătatea pantei, altitudinea este de 45 de metri. partea de sus a Rolleboise este la 65 de metri. extremitatea satului este la 80 de metri. punctul culminant al comunei atinge 123 de metri.
Hidrografie Sena, insula Sablonnière.
Clima În 2010, clima din comuna Rolleboise era de tip oceanic al câmpiilor din Centru și de Nord, conform unui studiu a CNRS care se baza pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană în care comuna este expusă la un climat oceanic și se încadrează în regiunea climatică sud-vestică a bazinului parizian, caracterizată prin precipitații scăzute, în special în primăvară (120 până la 150 mm) și un iarnă rece (3,5 °C) .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 10,9 °C, cu o amplitudine termică anuală de 14,4 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 691 mm, cu 11 zile de precipitații în ianuarie și 7,8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Magnanville la 11 km distanță în linie dreaptă , este de 11,6 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 641,5 mm . Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comuna Bonnières-sur-Seine pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Urbanism Tipologie Rolleboise este o comună urbană, deoarece face parte din comunele dense sau cu densitate intermediară, conform grilei comunale de densitate a INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) . Aceasta face parte din unitatea urbană Bonnières-sur-Seine, o aglomerație intra-departamentală care cuprinde 7 comune și avea 14.602 locuitori în 2021, dintre care este comună suburbană .
De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a Parisului, fiind o comună din coroana metropolitană. Această zonă cuprinde 1.929 de comune .
Utilizarea terenului simplificată În 2017, teritoriul comunei era compus din 82,35% spații agricole, forestiere și naturale, 10,24% spații deschise artificiale și 7,42% spații construite .
Toponimie Atestări vechi Prima mențiune este Rolanis Busius în secolul al VIII-leaMonografia comunei pe site-ul Arhivelor Departamentale sau Rosbacium în 751, apoi numele satului este atestat în comitatul Madrie sub forma RosbacioDION (A. Cte de) Société Archéologique de Rambouillet (1870) t.1, p.5., apoi Bessa-Rollacrota. Găsim numele de Roilleboisse în secolul al XIII-lea, apoi Rolleboise începând cu secolul al XVII-lea.
Etimologie Conform vechilor monografii comunale, în special cea realizată de Paul Aubert, numele Rolleboise ar reprezenta o alterare a expresiei „rouler du bois” (a rula lemnul). Într-adevăr, în trecut, pantele erau aproape perpendiculare și tăietorii de lemne care exploatau pădurile de pe munte le rostogoleau de pe vârfuri pe malurile Senei pentru a le încărca pe plute și se contestă unele explicații tradiționale care susțin că numele Rolleboise provine dintr-un cuvânt celtic care ar însemna „munte împădurit” sau din numele lui Rollo Normandul. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste explicații nu ia în considerare atestările vechi, astfel că, de exemplu, cuvântul „bois” ar trebui să apară neapărat sub forma sa franceză sau cel puțin sub forma sa latinizată „boscus”, cuvântul fiind atestat sub această formă în latină medievală în anul 704. De fapt, termenul francez „bois” derivă dintr-un etimon gallo-roman „BŎSCI” , însă nu există nicio urmă a acestui cuvânt în mențiunile vechi ale toponimului. În ceea ce privește verbul „rouler”, acesta nu corespunde nici el, deoarece ar trebui să existe o urmă în atestările vechi a unui radical „rëoll-”, „roel-”, „rouel-”, „ruel-” care este precis același cu cel al francezei vechi, ceea ce nu este cazul nici acesta. Acest tip de explicație bazat pe o asemănare vagă între o compoziție franceză ipotetică „*roule-bois” și forma modernă a toponimului Rolleboise, nu este clar de ce ar fi evoluat spre o formă mai opacă, atunci când reinterpretările de toponime („remotivări”) se fac pornind de la cuvinte ale căror sens s-a pierdut.
În schimb, toponimiștii și lingviștii, bazându-se pe formele vechi și pe regulile foneticii istorice, propun compusul vechiului bas franc *Rauzbaki, însemnând „pârâu cu stuf” în general latinizat în texte ca Rosbaci- sau Resbaci-. Acest tip de toponim germanic este format din elementele *rauz sau *raus(a) însemnând „stuf” (vezi goticul raus, cu același sensDuden Herkunftswörterbuch, Band 7, Dudenverlag . p. 597b.). A dat și vechiul francez ros și un diminutiv rosel, care a evoluat în franceza modernă ca roseau . Al doilea element este vechiul bas franc *baki însemnând „pârâu” (vezi germanul Bach, cu același sens, și neerlandezul beke). Cuvântul *baki a fost adaptat în gallo-roman ca BĀCIS, care a dat vechiul francez bais, cunoscut astăzi ca apelativ toponimic, în general sub forma terminației -bais (cu uneori scrieri alternative -baix, -bets, -bez).
La forma veche Rosbacium din 751 este foarte similară cu cea a lui Rebets (Seine-Maritime, Rosbacium 854), menționată aproximativ o sută de ani mai târziu. Cu toate acestea, spre deosebire de exemplul anterior, forma Rolleboise rezultă dintr-o feminizare. De fapt, terminația așteptată -bais a fost adesea înlocuită cu -baise, cum ar fi în cazul lui Otbaise (Belgia, 880), rieu de l'Hurbaise (Belgia, 1460). Apoi, formele în -baise și în -boise (precum Française / Françoise) au alternat, cu cea de-a doua opțiune impunându-se în cele din urmă. Din punct de vedere fonetic, aceasta reprezintă o regresie falsă de la -aise sau, cel mai probabil, o influență a labialei. Originea alterării de la Ros- la Rolle- nu este explicată.
Nu există niciun pârâu în Rolleboise, dar denumirea ar fi trebuit să indice un mic pârâu, afluent al Senei, care astăzi a dispărut. Acest fenomen este frecvent în regiunile unde subsolul este calcaros.
Există o omofonie cu Robecq (Rosbeccam 1104), Roubaix (Rosbays 1122), Rebets (Rosbacium 854), Rebecq (Belgia, Rosbacem 877), etc.
Istorie Site-ul de la Rolleboise a fost locuit încă din Paleoliticul inferior. Au fost descoperite numeroase obiecte precum silexuri, pietre cioplite și alte obiecte preistorice. Colectarea unei cantități foarte mari de silex cioplit de tipul musteriene indică faptul că la acest site exista, la acea vreme, un atelier de cioplire a silexului.
Rolleboise a fost evanghelizat de către sfântul Nicaise, apostolul Vexinului, care a petrecut un an la Mousseaux.
În anul 750, Pepin cel Scurt a acordat mănăstirii Saint-Denis bunuri situate la Robascio.
Fiind situat pe malurile Senei, Rolleboise a suferit de mai multe ori invazii normande, în special în 861, când acestea au devastat complet regiunea.
În 1177, Ludovic al VII-lea confirmă donațiile făcute de Childebert al IV-lea către abația Saint-Wandrille, constând în Marcoussis, Boncourt, Rosny, Rolleboise, Chauffour, Villette și liberul tranzit pe Sena.
La Rusaliile din 1269, registrul Olim menționează un conflict între "Jeanne doamna de Roulleboise și Amaury de Meullent".
În timpul celei de-a șaptea cruciade, în 1250, regele Ludovic al IX-lea a fost luat prizonier de către Ayyubizii lui Baibars I în bătălia de la Fariskur. Pentru a plăti răscumpărarea regelui, stăpânul de Rolleboise, Jacques de Trie , a cumpărat, în numele regelui, 120 de acrii de pădure în pădurea Arthies.
În timpul Războiului de 100 de Ani, în octombrie 1363, castelul Rolleboise a fost capturat și apoi ocupat de către liderul de companii John Jouel în slujba lui Eduard al III-lea al Angliei. În 1364, el a transferat comanda unuia dintre locotenenții săi, numit Wauter Straël, sau Wautaire Austrade, un scutier, care a jefuit regiunea și a jefuit navele între Mantes și Rouen. Acest mercenar care acționa pentru propria sa cauză, a jefuit atât posesiunile regelui Navarrei, cât și ale regelui Franței sau ale regelui Angliei. După un asediu și mai multe asalturi eșuate conduse de Bertrand Du Guesclin, Wauter Straël a fost de acord să predea fortificația contra unei sume mari de bani.
În cursul lunii mai 1365, Carol al V-lea a ordonat să fie demolat.
Fortăreața consta dintr-un turn foarte înalt. Păreții săi, de nouă picioare grosime, construiți din materiale deosebit de dure și rezistente, au dat multe bătăi de cap celor care încercau să-i demoleze.
Biserica Saint-Michel, construită în secolul al XV-lea și reconstruită în secolul al XVII-lea, era atunci o dependență a abației Saint-Wandrille.
În secolul al XVII-lea, construcția unui drum regal care lega Parisul de Évreux a permis satului să prospere. Rolleboise a văzut apariția unor hanuri, stații de serviciu pentru căruțe, diligențe și nave fluviale. La 2 septembrie 1674, a avut loc botezul lui Jeanne Catherine, clopotul principal al bisericii din Rolleboise. A fost naș Charles de Montgros, stăpânul de Rolleboise și de Flicourt, iar nașă a fost Jeanne Catherine Dantecourt, soția lui Paul Fancrel, procuror la Châtelet de Paris.
La acea vreme, Rolleboise era subordonat Seneșalatului Magny și generalității Rouen.
În 1770, arhivele indică faptul că în Rolleboise existau 1 foc privilegiat și 67 de focuri supuse impozitului.
În 1789, în timpul Revoluției Franceze, Rolleboise, care era compusă atunci din 101 focuri, și-a emis lista de 23 de plângeri, care cereau printre altele: anularea și revocarea impozitelor regale, feudale și ecleziastice pentru a fi înlocuite cu impozite noi stabilite fără diferențiere între categorii pentru contribuție. libertatea personală a cetățenilor prin abolirea ordinelor de arest și a încorporării forțate, extrase prin tragere la sorți. libertatea presei. ca nimeni să nu poată fi privat de ceea ce îi aparține fără compensație la cel mai înalt preț. găsirea modalităților de a face ca banii proveniți din diferitele impozite să ajungă direct în mâinile regelui. ca reprezentarea celui de-al treilea stat să fie cel puțin egală cu cea a clerului și a nobilimii reunite.
În Stările Generale, comuna este reprezentată pentru cler de către Denis Hollanger, preotul din Rolleboise, care își cedează locul lui Pierre-Charles Barreau, preotul din Freneuse, și pentru starea a treia de către Pierre Noël cel tânăr, fermier la La Galiote, și François Deschamps, brutar. Doar acesta din urmă va reprezenta comuna în calitate de delegat la seneșalul din Magny și la adunarea de la Chaumont.
La Galiote, o barcă cu aburi, lega Rolleboise de Poissy la începutul secolului al XIX-lea. Transporta indiferent călători și mărfuri și era foarte folosită. Avea 89 de locuri, dintre care 40 în salonul său. Era trasă de patru cai, care erau schimbați la releuul stabilit la Rangiport, un cătun din Gargenville. Un decret prefectoral datat 13 mai 1809 stabilea: "Plecare din Rolleboise la ora 8 seara, sosire în Poissy a doua zi la ora 5 dimineața". Pentru călătoria dus, erau necesare 9 ore pentru a parcurge traseul, dar pentru întoarcere erau suficiente doar 5 ore. Această diferență se datora curentului pe care trebuia să-l înfrunte în urcare, întunericului nopții și proastei întrețineri a drumului de tractare.