Parlamentul Maltei (în ) este organul constituțional legislativ din Malta. Situat în capitala țării, La Valletta, parlamentul maltez este unicameral, fiind format din Camera Deputaților, aleasă democratic și președintele Maltei, ales de legislativ. Conform Constituției malteze, toți miniștrii, inclusiv prim-ministrul, trebuie să fie membri ai Camerei Deputaților. Dacă persoana numită în funcția de Președinte al Maltei nu este deputat, ea devine la învestire membru al Parlamentului.

Între 1921 și 1933, Parlamentul a fost bicameral, fiind format din Senat (în ) și Adunarea Legislativă (în ).

Camera Deputaților Camera Deputaților (în ) este organul legislativ unicameral al Maltei și singura componentă a Parlamentului Maltei. Camera este prezidată de Purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților (în ). Președintele Maltei este numit pentru un mandat de cinci ani printr-o rezoluție a Camerei Deputaților.

Componență Camera Deputaților este compusă dintr-un număr impar de membri aleși pentru un mandat legislativ de cinci ani. Câte cinci membri sunt aleși în fiecare dintre cele treisprezece districte electorale, folosind sistemul electoral cu vot nominal transferabil, dar în cazuri de disproporționalitate sunt aleși membri suplimentari. Pe lângă membrii aleși, atunci când Președintele țării este ales din afara Camerei Deputaților, el este considerat și membru al Camerei. Din 2022, 12 locuri suplimentare sunt rezervate candidaților de sex feminin, atâta timp cât aceștia nu reușesc să alcătuiască 40% din membrii aleși, ridicând numărul total al parlamentarilor la 79.

Sistem electoral Parlamentarii sunt aleși din 13 circumscripții electorale cu cinci mandate fiecare prin vot nominal transferabil. În prima rundă, sunt declarați aleși candidații care trec de numărul minim de voturi necesare pentru asigurarea unui loc în Parlament (pragul Hagenbach-Bischoff), iar eventualele surplusuri de voturi sunt transferate candidaților rămași, care vor fi aleși dacă aceasta le permite să treacă de prag. Candidații cu cel mai scăzut punctaj sunt apoi eliminați unul câte unul, voturile lor fiind transferate altor candidați, care sunt declarați aleși pe măsură ce depășesc pragul electoral, până când toate cele cinci locuri sunt ocupate. Dacă un partid câștigă majoritatea mandatelor de primă preferință, dar nu reușește să obțină o majoritate parlamentară, i se acordă locuri pentru a asigura o majoritate cu un singur loc, dacă doar două partide obțin mandate. În timp ce sistemul electoral de vot prin ierarhizare utilizat este din punct de vedere tehnic proporțional, numărul mic de locuri per circumscripție (cinci) înseamnă că partidele pot obține mandate doar dacă ating cel puțin 16,7% din numărul total de voturi, deci partidele mai mici nu sunt reprezentate în Parlament. În consecință, Malta are un sistem cu două partide stabil, doar Partidul Laburist și Partidul Naționalist având șanse reale de a forma un guvern.

În 2018, limita de vârstă pentru exercitarea drepului de vot la nivel național a fost redusă la 16 ani. În 2021, a fost introdus un mecanism de corecție de gen, noul articol 52(A) din Constituția Maltei prevăzând până la 12 locuri suplimentare pentru candidații nealeși din „sexul subreprezentat”, în cazul în care unul dintre cele două reprezintă mai puțin de 40% dintre parlamentarii aleși. Deoarece femeile nu au reprezentat niciodată mai mult de 15% dintre parlamentarii aleși înainte de implementarea acestui mecanism, acest lucru duce efectiv la apariția în parlament a 12 locuri suplimentare pentru femei (câte șase din fiecare partid).

Sediul Parlamentului Între 1921 și 2015, Camera Deputaților a fost găzduită de Palatul Marelui Maestru (în ) din La Valletta. Începând cu data de 4 mai 2015, Camera Deputaților se întrunește în Palatul Parlamentului (în ), situat în apropierea porții istorice a capitalei La Valletta.

Comisii parlamentare Regulamentul de funcționare al Camerei Deputaților prevede crearea a opt comisii parlamentare permanente, pentru a eficientiza activitatea parlamentară și pentru a spori funcțiile de control ale Parlamentului.

Cele opt comisii permanente sunt:

Comisia permanentă pentru afaceri parlamentare Comisia permanentă pentru privilegii Comisia permanentă pentru conturi publice Comisia permanentă pentru afaceri externe și europene Comisia permanentă pentru afaceri sociale Comisia permanentă de examinare a proiectelor de lege Comisia permanentă pentru afaceri de familie Comisia permanentă pentru afaceri economice și financiare

Alte comisii permanente, constituite prin alte regulamente, sunt:

Comisia permanentă pentru mediu și planificare a dezvoltării Comitetul Național de Conturi al Biroului Național de Audit Comisia permanentă pentru numiri publice Comisia permanentă pentru standarde în viața publică

Există, de asemenea, comitete restrânse și comitete neoficiale.

Purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților

Legislatură Purtător de cuvânt Perioadă I (1964-1966) Paolo Pace 1964 - 1966 II (1966-1971) Alfred Bonnici 1966 - 1971 III (1971-1976) Emmanuel Attard Bezzina 1971 - 1976 IV (1976-1981) Nestu Laiviera 1976 - 1978 Kalċidon Agius 1978 - 1981 V (1981-1987) Kalċidon Agius 1981 - 1982 Daniel Micallef 1982 - 1986 Pawlu Xuereb 1986 - 1987 Joseph M. Baldacchino 1987 - 1987 VI (1987-1992) Jimmy Farrugia 1987 - 1988 Lawrence Gonzi 1988 - 1992 VII (1992-1996) Lawrence Gonzi 1992 - 1996 VIII (1996-1998) Miriam Spiteri Debono 1996 - 1998 IX (1998-2003) Anton Tabone 1998 - 2003 X (2003-2008) Anton Tabone 2003 - 2008 XI (2008-2013) Louis Galea 2008 - 2010 Michael Frendo 2010 - 2013 XII (2013-2017) Anġlu Farrugia 2013 - 2017 XIII (2017-2022) Anġlu Farrugia 2017 - 2022 XIV (2022-2027) Anġlu Farrugia 2022 -

Componența Parlamentului în Legislatura a XIV-a (2022-2027) În actuala legislatură a Parlamentului (a XIV-a, 2022-2027), Partidul Laburist deține majoritatea mandatelor, după ce a obținut în alegeri a treia victorie consecutivă. 44 dintre parlamentari sunt membri ai Partidului Laburist iar 35 ai Partidului Naționalist. 65 de parlamentari au fost aleși în cele 13 districte, iar 14 au primit un loc suplimentar, conform modificărilor prevăzute în 2021 la Constituția Maltei.

District electoral Partidul Laburist Partidul Nationalist Independenți District 1 Keith Azzopardi TantiDeo DebattistaAaron Farrugia Darren CarabottMario de Marco District 2 Robert AbelaChristopher AgiusAlison Zerafa CivelliGlenn Bedingfield Stephen Spiteri District 3 Chris FearneCarmelo AbelaAndy EllulRay Abela Carmelo Mifsud Bonnici District 4 Byron CamilleriJonathan AttardChris BonettKatya De Giovanni Mark Anthony Sammut District 5 Miriam DalliOwen BonniciStefan Zrinzo AzzopardiOmar Farrugia Stanley Zammit District 6 Silvio SchembriRoderick Galdes Jerome Caruana CiliaRyan Callus Rosianne Cutajar District 7 Ian BorgJulia Farrugia PortelliMalcolm Paul Agius Galea Rebekah CiliaCharles Azzopardi District 8 Edward Zammit LewisClyde Caruana Beppe Fenech AdamiAdrian DeliaJustin Schembri District 9 Rebecca ButtigiegRandolph De Battista Karol AquilinaGraziella Attard PreviIvan J Bartolo District 10 Clifton GrimaMichael Falzon Joe GiglioAlbert ButtigiegGraham Bencini District 11 Alex MuscatRomilda Baldacchino Zarb David AgiusBernard GrechIvan Bartolo District 12 Clayton BartoloMichael Farrugia Ivan CastilloRobert CutajarGraziella Galea District 13 Clint CamilleriAnton RefaloJoEtienne Abela Alex BorgChris Said Membri suplimentari Toni BezzinaIan Vassallo Hagi Membri suplimentari Alicia Bugeja SaidCressida GaleaAbigail CamilleriAmanda Spiteri GrechNaomi CachiaDavina Sammut Hili Janice ChetcutiPaula Mifsud BonniciJulie ZahraBernice BonelloClaudette ButtigiegEve Borg Bonello

Președinții Maltei În 1974, Constituția Maltei a fost modificată, instituind funcția de Președinte al Maltei care a înlocuit monarhul britanic ca șef de stat, Malta devenind republică în interiorul Commonwealth. Președintele maltez este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani. Începând cu 1989, președintele este în mod tradițional învestit la data de 4 aprilie a anului nominalizării și alegerii ulterioare a președintelui de către Parlament, cu condiția ca președintele precedent să nu fi demisionat înainte de expirarea mandatului. În cazul în care postul devine vacant sau dacă, din orice motiv, Președintele este în imposibilitatea de a îndeplini funcțiile care îi sunt conferite prin Constituție, aceste funcții sunt preluate de un Președinte interimar (în ) numit de Prim-ministru, după consultarea liderului opoziției. Până în 2020, pentru numirea Președintelui interimar era necesară o majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul deputaților) în Parlament, dar ca urmare a unei modificări a Constituției în 2020, noul Președinte are nevoie de o majoritate calificată, respectiv de sprijinul a două treimi din voturile membrilor Camerei Deputaților. Dacă partidul de guvernământ nu poate întruni majoritatea calificată, Primul Judecător al Maltei (în ) este numit Președinte interimar.

+Lista Președinților Maltei (1974-prezent)  Apartenență politică

Status

 Nr.PreședinteAnelectoralInvestiturăApartenență politicăPrim-ministru Perioadă Durată 1 Sir Anthony Mamo 1974 - independent 2 Anton Buttigieg 1976 - 5 ani Partidul Laburist — Albert Hyzler — - Partidul Laburist 3 Agatha Barbara 1982 - 5 ani Partidul Laburist — Paul Xuereb — - Partidul Laburist 4 Ċensu Tabone 1989 - 5 ani Partidul Naționalist 5 Ugo Mifsud Bonnici 1994 - 5 ani Partidul Naționalist 6 Guido de Marco 1999 - 5 ani Partidul Naționalist 7 Eddie Fenech Adami 2004 - 5 ani Partidul Naționalist 8 George Abela 2009 - 5 ani Partidul Laburist 9 Marie-Louise Coleiro Preca 2014 - 5 ani Partidul Laburist 10 George Vella 2019 - 5 ani Partidul Laburist 11 Myriam Spiteri Debono 2024 - Partidul Laburist

Note

Referințe

Legături externe

Malta Categorie:Politica Maltei