Fîrlădeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Căușeni, Republica Moldova. Prima atestare documentată a satului datează din anul 1770 (posibil deja din 1573).Eremia, Anatol, Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Chișinău, 2008, p. 114

Etimologie „Fîrlădeni” este o denumire veche turcească atribuită unei așezări de oameni din sudul Basarabiei (actuala Republica Moldova).

Istoric

După recensământul din 1774 în Fîrlădeni erau 22 de case, 10 bordeie locuite, 14 boi, 33 cai și locuiau 34 de familii moldovenești.Ion Chirtoagă. Populaţia localităţilor româneşti de pe cursul inferior al Nistrului la 1774. PROMEMORIA - Revista Institutului de Istorie Socială Volumul II, Nr. 3. Chișinău 2012. pag.184

Până în 1812 satul făcea parte din raiaua Benderului a Imperiului Otoman.

Conform recensământului Basarabiei din 1817, Ferladani (Fărlădanii) - sat în ocolul Benderului. Categoria G (starea satului săracă). Locuitori: 1 preot, 1 deacioc, 1 ponomar, 10 mazili, 40 gospodării de țărani, 3 de văduve, 23 de burlaci, în total 76 gospodării și 3 de văduve. 27 de grădini de stat (împărătești) care le aparțin ștab și ober ofițerilor și a 3 preoți din Bender. 10 țărani și 7 burlaci lucrează pentru plată la acești proprietari ai grădinilor.Труды Бессарабской Губернской Ученной Архивной Комиссии - И. Н. Халиппа. 1907

În 1850 satul avea 516 locuitori, dintre care 287 moldoveni și 229 ucraineni.Народонаселение Бессарабской области и левобережных районов Приднестровья: (конец XVIII - первая половина XIX в.) В. М. Кабузан; под ред. В. С. Зеленчука; АН Молдав. СССР, Отд. этнографии и искусствоведения. – Кишинев: Штиинца, 1974. стр. 153

Registrul localităților Imperiului Rus din 1859 indică pentru Fîrlădeni: sat lângă drumul rutei poștale Chișinău-Căușeni, distanță de la orașul județean 10 verste (aprox. 10,7 km), 138 de gospodării și 666 de locuitori, dintre care 357 bărbați și 309 femei. Satul are o biserică ortodoxă.Списки населенных мест Российской империи, составленные и издаваемые Центральным статистическим комитетом Министерства внутренних дел. - СПб.: изд. Центр. стат. ком. Мин. внутр. дел, 1861-1885. стр. 30

După Dicționarul geografic al Basarabiei din 1904: “sat în jud. Bender, într-un hârtop din dreapta văiei Hârbovăților, pe ambele maluri ale pârâului Gâsca, în apropiere de satul Gâsca. Face parte din volostea Varnița. Are 180 case, cu o populație de 1669 suflete; o biserică, cu hramul Sf. Nicolae; 777 vite mari; 213 oi. La 1822, satul se compunea din 28 familii de țărani moldoveni și 19 familii de ruteni. Locuitorii posedau 9 desetini pământ cu vii și grădini. Toate aceste grădini au trecut acum în mâini particulare.”Dicționarul geografic al Basarabiei. Zamfir Arbore. București, 1904. pag.96

1923 - Fărlădeni (Farladeanî) comună în plasa Bulboaca județul Tighina. Locuitori 2103, dintre care 1030 bărbați și 1073 femei. În comună este o gospodărie boierească (5 case ruinate), cooperativă de consum (1917), 4 mori de vânt, școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, 4 cârciumi. Distanța de la Chișinău 55 km, Gâsca 3 km, gara Tighina 12 km.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923

1928 - Farladani comună rurală în județul Tighina. Locuitori: 3753. 3 școli primare. Băcănii: Grinberg Leiba, Fârlădeasnchi Calman, Medvețchi Zeidel; Bănci: Banca Populară ,,Chemarea''; Cârciumari: Fârlădeanschi Calman, Fârlădeanschi Freida, Fârlădeanschi Leiba; Cizmari: Macarenco Spiridon, Pascar Chirică, Zloghin Vasile; Croitori: Colesnicenco P., Nichitiuc Ana; Fierari: Dănuț Dimitrie, Postică Constantin; Mori: Burcă Nichifor, Burcă Trofim, Filipencu Simion, Petrov Nichita; Viticultori: Coloscov A. 2 ha, Olaru Terente 3 ha, Statul 9 ha, Zuev Vasile 2 ha; Agricultori: Olaru Terente 45 ha.Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură București: Editura Rudolf Mosse, S.A. 1928

După recensământul din 1930 satul avea 2764, locuitori dintre care 2362 români, 374 ruși, 2 bulgari, 26 evrei.

În 1941 sunt înregistrate 552 de clădiri și 2587 de locuitori.Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941. București: Imprimeria Institutului Statistic, 1943, pag. 645.

Geografie La momentul actual, comuna Fîrlădeni are în componența sa un alt cătun, Fîrlădenii Noi. Comuna este amplasată aproximativ la 30 km de centrul raional Căușeni și la 15 km de orașul Tighina (Bender), iar față de capitala Chișinău la 60 km depărtare.

Lângă sat, pe panta dreaptă a văii, în apropiere de drumul spre Căușeni, este amplasat aflorimentul Fîrlădeni, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Demografie Structura etnică +2004Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md2024Tabele privind caracteristicile etnoculturale ale populației cu reședință obișnuită la recensământul 2024Grup etnicPopulațieMoldoveni44243073Români11141Ucraineni2924Ruși3814Găgăuzi34Bulgari44Alte etnii62Nedeclarat1Total45153263

Economie și infrastructură Din punct de vedere economic, satul Fîrlădeni are suficiente rezerve, însă datorită numărului mare de băștinași plecați la muncă peste hotare, în ultima vreme devine tot mai sesizabil saltul spre dezvoltarea infrastructurii locale. În localitate activează mai multe instituții statale, printre care Liceul Teoretic Fărlădeni, gimnaziul Fîrlădeni, primăria, punctul medical, oficiul poștal etc. La alegerile locale din 2012, pentru a treia oară consecutiv a fost ales primarul Gangan Ion, reprezentant al partidului PCRM.

Note

Categorie:Localități din raionul Căușeni