Coșernița, Criuleni

Coșernița este un sat din raionul Criuleni, Republica Moldova, situat într-un punct geografic cu valoare deosebită, în zona unde râul Ichel își varsă apele în Nistru, formând una dintre cele mai vechi și cunoscute confluențe din regiune. Localitatea este așezată pe o terasă înaltă, cu priveliște directă spre lunca Nistrului și spre vechiul vad domnesc, poziție care a favorizat din vechime locuirea și dezvoltarea așezării.

Așezarea la intersecția drumurilor spre Chișinău, Criuleni și Dubăsari conferă satului un rol important în rețeaua locală de comunicații, iar apropierea de Nistru a influențat atât economia tradițională cât și caracterul așezării.

Istorie Origini Primele informații despre Coșernița datează din a doua jumătate a secolului XVI-lea și sunt legate de familia boierească Cărăiman. Marele paharnic Ioan Cărăiman (†1609) stăpânea mai multe moșii pe Nistru, iar cercetările genealogice arată că acesta a avut o singură fiică, Safta, prin care averea a trecut ulterior în familia Buhuș. M. A. Ciobanu, „Marele paharnic Ioan Caraiman (†1609) și câteva date despre neamul său”, în: Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, LXV (2019). În colecția de documente a acestei familii se păstrează și un zapis din perioada 1661–1665, care atestă legătura lui Nicolae Buhuș, fiul vitreg al lui Dabija Vodă, cu străjerii din regiunea vadului de la gura Ichelului.Iorga, Nicolae. Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. XI, București, 1906,, Capitolul VII, pp. 118-122

Secolul XVIII Într-un document din 1713, monahul Dosoftei Bârlici descrie „o moșie anume Cașerniți, în gura Ichelului, unde dă Ichelul în Nistru”, aflată atunci în stăpânirea vărului său Ion Bârlici. Această localizare corespunde actualei Coșernița, situată pe terasa înaltă de la confluența Ichel–Nistru, iar mențiunea din 1713 reprezintă prima atestare documentară a denumirii Coșernița.

La 20 iulie 1732, Safta, fiica cronicarului Miron Costin menționează satul „Cărăimanești”, al urmașilor lui Cărăiman, pe care îl atribuie fiului ei Nicolae. În același act apare și o altă Coșernița, situată în ținutul Soroca. Această dublă mențiune explică existența cele două localități cu același nume aflate pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care în epocă au avut același stăpân.Iorga, Nicolae.[https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/14/Nicolae_Iorga_-_Basarabia_noastr%C4%83_-_scris%C4%83_dup%C4%83_100_ani_de_la_r%C4%83pirea_ei_de_catre_ru%C8%99i.pdf Studii și documente cu privire la Istoria Românilor. Basarabia noastră, vol. XXIV, 1912,]'' p. 61. Iorga, Nicolae. Studii și documente cu privire la Istoria Românilor, vol. VII, partea III, 1904, p. 340.

În timpul războiului ruso–turc din 1735–1739, zona vadurilor de pe Nistru a suferit depopulări temporare, iar moșiile au fost reorganizate în anii de după război, când a fost restabilită și frontiera pe Nistru.N. Iorga, Cărți domnești, zapise și răvașe. Vol. VI, partea II. București, 1904, pp. 338-339.

În 1758 este atestat mazilul Gheorghe din Buzili pe moșia Bârlici, din satul Coșernița, reprezentând una dintre primele mențiuni documentare ale familiei Buzilă în această regiune. Prezența lor aici este plauzibil legată de misiunea oficială din 1742 a logofătului de tain Vasile Buzilă Tezaurul documentar sucevean, 1983, p. 298, nr. 906., dregător de rang înalt și om de încredere al lui Constantin Mavrocordat, trimis de acesta la Vozia, misiune care l-a purtat prin zona vadurilor de pe Nistru. Ulterior, familia Buzilă ANRM. Fondul 220(2), Gramote și zapisuri (1758-1805). este consemnată în mai multe documente privitoare la moșia Bârlici și la vadul domnesc din apropiere. N. Iorga, Cărți domnești, zapise și răvașe. Vol. VI, partea II. București, 1904, pp. 359–388.

Secolul XIX În 1824 este consemnat un litigiu privind moșia Coșernița, în care apar urmașii lui Procopie Cărăiman, nepotul marelui paharnic Ioan Cărăiman, cel care a pribegit cu Cantemir în Rusia în 1711. ANRM. Fondul 43 (2), 1824. Dosarul nr. 186.

La începutul secolului XIX, Coșernița (Ocolul Nistrului de Jos) era o așezare foarte mică, cu doar 12 locuitori, depopularea fiind determinată de mutarea frontierei Moldovei pe Prut în 1812 și pierderea funcției strategice a vadurilor.

Localitatea a făcut parte din moșia marelui moșier Ilie Catargiu, iar din 1821 a trecut în proprietatea lui Pantelimon Stepan Lazo. Acesta a solicitat în 1838 construirea unei biserici de piatră la Coșernița, proiect elaborat în 1842 de arhitectul-șef al Chișinăului, L. K. Zaușkevici, dar nefinalizat.

În același an, locuitorii au cerut trecerea de la parohia Vadul lui Vodă la parohia Onițcani, cerere aprobată, Coșernița rămânând sub jurisdicția acesteia până în 1895. Istoria bisericii cu hramul ,, Sf. Întocmai cu Apostolii Chiril și Metodie’’ din s. Coșernița r-l Criuleni

Administrație și politică Componența Consiliului local Coșernița (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:   Partid Consilieri Componență   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 5             Partidul Acțiune și Solidaritate 3             Partidul Liberal Democrat din Moldova 1          

Personalități născute aici Anatol Chiriac (n. 1953), compozitor.

Note

Categorie:Localități din raionul Criuleni Categorie:Localități de pe Nistru