Sireți este o localitate din Raionul Strășeni, Republica Moldova, situată în zona de centru a Republicii Moldova, la 17 km de municipiul Chișinău si la 9 km de orașul Strășeni.
Conform recensământului din anul 2014 populația era de 5.833 locuitori.
Simboluri Stema și drapelul satului au fost aprobate în anul 2017:Decretul Președintelui nr.475-VIII din 05.12.2017.
Stemă: Scut tăiat; sus, în câmp de aur, trei butași de viță-de-vie, înfrunziți, naturali, crescând din linia de divizare; jos, în câmp negru, un cap de bivol (Bubalus bubalis), de argint. Scutul timbrat de o coroană sătească de aur.
Drapelul satului Sireți reprezintă o pânză pătrată, tăiată orizontal galben și negru, purtând sus trei butași de viță-de-vie, înfrunziți, naturali, crescând din linia de divizare, iar jos un cap de bivol, alb.
Istoric Situată într-un loc prielnic pentru trai, în apropierea apei, dosită de dealurile dimprejur, vatra satului a fost locuită încă din timpuri străvechi. În broșura sa „Monumente arheologice în raionul Strășeni”, arheologul I. Hâncu menționează existența unei așezări omenești pe locul unde se întâlnește Râpa Satului cu Râpa Cazacului, căruia astăzi i se zice „La Gura Cazacului”. După aceeași sursă, așezarea datează din secolul al IX-lea, înainte de Cristos, adică de circa 3.000 de ani.
Cercetătorul V. Nicu a descoperit o mărturisire de danie, datând cu 24 iunie 1593, în care se pomenește pentru prima dată de Sireți. În acest document, denumirea satului apare într-o formă diferită de cea actuală - Hărăți:Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul IV (1591-1600). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 88-89.
Denumirea Sireți apare pentru prima dată în Cartea de judecată a domnitorului Vasile Voievod (Vasile Lupu) la 10 mai 1641.N. Olaru, Sireți, Chișinău, 2000Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul XXVI (1641-1642). București: Editura Academiei Române, 2003, p. 115.
Sireți era centru volostei omonime în județul Chișinău. La începutul secolului XX, Sireți avea peste 400 de case, cu o populație de circa 3.240 de suflete, țărani și răzeși. Țăranii posedau peste 25 1/2 desetine de pământ, iar răzeșii 1419 desetine. Afară de aceasta mai aveau proprietate funciară: domnul N. Godlevsky - 258 1/2 desetine, preotul Prodan - 64 3/4 desetine, răzeșul Vasile Catânsu - 3 desetine. Satul poseda o școală cu o clasă și o stație de cai de poștă.Arbore, Zamfir. Dicționar statistic al Basarabiei. 1904.
Aspecte geografice În satul Sireți există mai multe obiective geografice: lacuri, râuri și dealuri. Principalele lacuri sunt, Lacul Sireți-Ghidighici, Lacul Bahna, Lacul lui Boaghi, Lacul Frigiderului, în majoritate situate în bazinul hidrografic al râului Sireți, cu excepția Lacului Sireți-Ghidighici, locul unde se varsă râul. Cea mai înaltă altitudine a locului este pe Dealul Sireților.
Situația demografică NationalitateNumar de Locuitori% de LocuitoriMoldoveni/Români571598.91Ucraineni120.21Rusi380.66Gagauzi00Bulgari30.05Evrei00Polonezi00Romi/Tigani40.07Altele60.1
Satul Sireți - Evolutia numarului de locuitori in ultimii 100 ani: AnulNumar de LocuitoriSursa20145,883Conform recensământului din anul 201419043.240Conform Dicționarului Geografic, al anului 1904 de Zamfir Arbore
Administrație și politică Componența Consiliului local Sireți (15 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul Acțiune și Solidaritate 12 Partidul Schimbării 1 Partidul Liberal Democrat din Moldova 1 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1
Note
Categorie:Localități din raionul Strășeni