George Gordon Meade a fost un general-maior al Armatei Statelor Unite, care a comandat în timpul Războiului Civil American din 1863 până în 1865. A luptat în multe dintre bătăliile cheie ale și a învins Armata condusă de generalul Robert E. Lee în bătălia de la Gettysburg.
Biografie S-a născut în Cádiz, Spania, într-o familie bogată de negustori din Philadelphia și a absolvit Academia Militară a Statelor Unite în 1835. A luptat în și în Războiul Mexicano-American. A slujit în și a condus construcția de faruri în Florida și New Jersey între 1851 și 1856,Dean, Love, Reef Lights: Seaswept Lighthouses of the Florida Keys, The Historic Key West Preservation Board, 1982, . McCarthy, Kevin M., Florida Lighthouses. University of Florida Press, 1990, . precum și un studiu hidrografic al lacurilor din Statele Unite din 1857 până în 1861.
Serviciul său în Războiul Civil a început ca general de brigadă în , construind fortificații defensive în jurul Washingtonului. A luptat în și în . A fost grav rănit în și s-a întors la comanda brigăzii sale pentru a doua bătălie de pe Bull Run. În calitate de comandant de divizie, a avut succes în și și-a asumat comanda temporară a în bătălia de pe Antietam. Divizia lui Meade a spart liniile în bătălia de la Fredericksburg, dar a fost obligată să se retragă din cauza lipsei de sprijin. Meade a fost avansat în gradul de general-maior și comandant al , pe care l-a condus în timpul bătăliei de la Chancellorsville.
A fost numit la comanda Armatei Potomacului cu doar trei zile înainte de bătălia de la Gettysburg și a ajuns pe câmpul de luptă după acțiunea din prima zi, la . El și-a organizat forțele pe un teren favorabil pentru a duce o luptă defensivă eficientă împotriva Armatei Virginiei de Nord a lui Robert E. Lee și a respins o serie de atacuri masive în următoarele două zile. Deși mulțumit de victorie, președintele Abraham Lincoln l-a criticat pe Meade deoarece i se părea că nu i-a urmărit destul de eficient pe confederați în timpul retragerii lor, ceea ce i-a permis lui Lee și armatei sale să se refugieze înapoi în Virginia. Trupele lui Meade au repurtat o victorie minoră în , dar nu au obținut un rezultat concludent în . Abordarea prudentă a lui Meade l-a determinat pe Lincoln să caute un alt comandant pentru Armata Potomacului.
În 1864–1865, Meade a continuat să comande Armata Potomacului în , și , dar a fost umbrit de supravegherea directă a superiorului lui, generalului-comandat al tuturor armatelor Uniunii, Ulysses S. Grant, care l-a însoțit pe parcursul acestor campanii. Grant a condus cea mai mare parte a strategiei în timpul acestor campanii, lăsându-l pe Meade cu mult mai puțină influență decât înainte. După război, Meade a comandat din 1865 până în 1866 și din nou din 1869 până în 1872. A supravegheat formarea noilor guverne ale statelor din Sud și readmiterea în Statele Unite pentru cinci astfel de state, din poziția sa de comandant al din 1866 până în 1868 și a celui de al Treilea District Militar în 1872.
Meade a fost supus unor rivalități politice intense în cadrul armatei, în special cu , care a încercat să discrediteze rolul lui Meade în victoria de la Gettysburg. Era cunoscut ca fiind iute la mânie, ceea ce i-a adus porecla de „”. Orientarea politică a lui Meade era către și considera că obiectivul real al războiului este conservarea Uniunii, opunându-se sclaviei doar pentru că era o amenințare la adresa acesteia. Era un susținător al lui McClellan, care comandase Armata Potomacului înaintea lui.
A suferit multă vreme de complicații cauzate de rănile suferite în război și a murit pe de pneumonie în casa din Delancey Place, nr. 1836, în Philadelphia. A fost înmormântat în .
Note
Bibliografie
Categorie:Nașteri în 1815 Categorie:Nașteri pe 31 decembrie Categorie:Decese în 1872 Categorie:Decese pe 6 noiembrie Categorie:Oameni din Cádiz Categorie:Ingineri constructori americani Categorie:Generali ai United States Army Categorie:Democrați din statul Pennsylvania Categorie:Comitatul Meade, Dakota de Sud Categorie:Oameni ai Războiului Civil American Categorie:Decese cauzate de pneumonie