miniatura|250x250px| Poporul coloured ca proporție din populația totală din Africa de Sud. miniatura|250x250px| Densitatea populației coloured din Africa de Sud. miniatura|250x250px| Un grup genetic al populației coloured din Africa de Sud și al celor cinci populații sursă. Fiecare bară verticală reprezintă o persoană.
Coloured (în ) este un termen de origine engleză care desemnează comunități etnice multirasiale din Africa de Sud, precum și din Namibia și, într-o măsură mai redusă, din Zimbabwe și Zambia. Aceste comunități sunt caracterizate prin ascendență mixtă africană, europeană și asiatică. Termenul are un sens specific contextului sud-african și nu este echivalent cu utilizările istorice sau contemporane ale cuvântului „coloured” din alte spații culturale.
Formarea acestor comunități a început în secolul al XVII-lea, în Colonia Neerlandeză a Capului, unde coloniști neerlandezi s-au amestecat cu populațiile indigene Khoikhoi și cu sclavi aduși din diferite regiuni ale Africii și Asiei. Ulterior, amestecul interrasial s-a extins pe teritoriul Africii de Sud și al Africii Australe, implicând și alți coloniști europeni — inclusiv britanici, francezi, portughezi, germani și irlandezi — care s-au amestecat cu diverse populații africane. Descendenții acestor comunități metise aveau să fie clasificați oficial drept coloured în temeiul legislației apartheid din anii 1950.
În perioada apartheidului, termenul coloured a constituit o categorie rasială definită juridic, incluzând persoanele care nu erau clasificate drept albe și nici ca aparținând grupurilor bantu africane. Această clasificare a fost formalizată prin Legea pentru înregistrarea populației din 1950, care a codificat identitatea coloured și a definit subgrupuri precum Cape Coloured și Cape Malays; inițial, sud-africanii de origine indiană au fost incluși ca subgrup în această categorie. După abolirea apartheidului și abrogarea legii în 1991, termenul a continuat să fie utilizat în principal ca categorie socio-demografică și identitară, nu ca statut juridic, fiind una dintre cele patru categorii rasiale utilizate în discursul social și în anumite politici publice din Africa de Sud, alături de negri, albi și indieni.
Majoritatea populației coloured se concentrează în provincia Western Cape, însă comunități semnificative sunt prezente pe întreg teritoriul țării. Conform recensământului sud-african din 2022, persoanele coloured reprezintă 8,15% din populația Africii de Sud, constituind totodată o pluralitate în provinciile Western Cape și Northern Cape, unde reprezintă aproximativ 42,1%, respectiv 41,6% din populație. În Western Cape s-au dezvoltat identități culturale distincte, în special cele ale comunităților Cape Coloured și Cape Malays. Studii genetice indică un nivel foarte ridicat de ascendență mixtă, comparabil cu cel observat în alte populații metise analizate la nivel global.
Aceste categorii rasiale continuă să joace un rol important în identitatea socială și în autoidentificarea populației și persistă, într-o anumită măsură, în politicile publice contemporane. Ele sunt utilizate, de exemplu, în cadrul măsurilor guvernamentale menite să corecteze inegalitățile economice și ocupaționale moștenite din perioada apartheidului, precum programele de Black Economic Empowerment (BEE) și politicile de Employment Equity.
Origine ancestrală Africa de Sud este cunoscută ca o „națiune curcubeu” datorită diversității sale de culturi, triburi, rase, religii și naționalități. Ca urmare a acestei diversități, persoanele Coloured din Africa de Sud au origini diferite, deoarece provin din regiuni diferite ale țării, care au grupuri etnice distincte.
Colonia Capului Olandez / Colonia Capului / Provincia Capului Prima și cea mai amplă fază de căsătorii interrasiale și de amestec rasial din Africa de Sud a avut loc în Colonia Capului Olandez și în restul Coloniei Capului, începând din secolul al XVII-lea, la scurt timp după sosirea coloniștilor olandezi, conduși de Jan van Riebeeck, prin intermediul Companiei Olandeze a Indiilor de Est, cunoscută și sub numele de „VOC”. Atunci când olandezii s-au stabilit în Cap în 1652, au întâlnit populația Khoi Khoi, care era autohtonă în zonă. După stabilirea în Cap, olandezii au înființat ferme care necesitau forță de muncă intensivă, motiv pentru care au impus sclavia în Cap. Unii dintre Khoi Khoi au devenit muncitori pentru fermierii olandezi din Cap. Cu toate acestea, a existat rezistență din partea Khoi Khoi, ceea ce a dus la războaiele Khoikhoi–Olandeze.
Ca urmare, olandezii au importat sclavi din alte părți ale lumii, în special malaezi din Indonezia de astăzi și populații bantu din diferite părți ale Africii Australe. Sclavi au fost importați și din Malaezia, India, Sri Lanka, Bangladesh (cunoscut și ca „Bengal”), Myanmar, Thailanda, Vietnam, Laos, Cambodgia, Madagascar, Mauritius și din restul Africii. Din acest motiv, Capul avea cea mai diversă populație de sclavi din lume.
Sclavilor li se dădeau aproape invariabil prenume creștine, însă locurile lor de origine erau consemnate în registrele de vânzare și în alte documente, astfel încât este posibilă estimarea proporției sclavilor proveniți din diferite regiuni. De obicei, sclavii primeau numele de familie ale stăpânilor lor, nume de familie care făceau trimitere la personaje biblice (de exemplu Adams, Jephta, Thomas, Esau, Solomons, Jacobs, Matthews, Peters, Daniels), nume de familie care reflectau luna sosirii lor în Cap (de exemplu September, March/Maart, January/Januarie, April), nume de familie inspirate din mitologia greacă și romană (de exemplu Cupido, Adonis, Titus, Hannibal) sau nume de familie care indicau zona geografică de proveniență (de exemplu „Afrika” pentru diferite părți ale Africii continentale, „Balie” din Bali, Indonezia, și „Malgas”, care făcea referire la populația malgașă din Madagascar). Acești sclavi au fost însă dispersați și, în timp, și-au pierdut identitatea culturală.
Chiar și în primii ani ai colonialismului, zona care avea să fie cunoscută sub numele de „Cape Town” a atras interes internațional, deoarece reprezenta punctul intermediar ideal pe ruta comercială dintre Europa și Asia, ceea ce a făcut din Cape Town o stație comercială vitală. Acesta este principalul motiv pentru care Capul a fost colonizat de olandezi, astfel încât VOC să poată controla și beneficia de ruta maritimă a Capului. Acesta este și principalul motiv pentru care Colonia Capului Olandez (în special Cape Town) a devenit un creuzet de populații din diferite părți ale lumii, creuzet care există și astăzi.
Majoritatea europenilor timpurii care s-au stabilit în Cap erau bărbați, deoarece erau în principal comercianți, marinari, soldați, exploratori, fermieri și politicieni care rareori își aduceau familiile; prin urmare, și-au întemeiat noi familii în Cap. Deoarece majoritatea coloniștilor olandezi din Cap erau bărbați, mulți dintre ei s-au căsătorit și au avut primii copii de rasă mixtă cu femei Khoi Khoi. Curând după sosirea sclavilor, bărbații olandezi s-au căsătorit și au avut copii de rasă mixtă și cu malaezi din Indonezia, bantu din Africa Australă, indieni și alte grupuri etnice înrobite din Cap.https://study.com/academy/lesson/cape-coloureds-origins-culture.html?msockid=31e14f9a4e30671f2e725b284f306666
Într-o anumită măsură, sclavii din Cap au avut și ei uniuni interrasiale între ei, iar din aceste relații s-au născut copii de rasă mixtă, deoarece sclavii proveneau din rase diferite, africane și asiatice. Unii dintre acești sclavi s-au amestecat și cu muncitorii locali Khoi Khoi, iar din aceste relații s-au născut copii cu o moștenire și mai diversă.
Spre deosebire de regula „unei singure picături” din Statele Unite, coloniștii olandezi din Cap nu considerau copiii de rasă mixtă drept „suficient de albi pentru a fi albi”, „suficient de negri pentru a fi negri” sau „suficient de asiatici pentru a fi asiatici”. Prin urmare, copiii de rasă mixtă rezultați din toate aceste uniuni interrasiale din Cap au crescut, s-au adunat și s-au căsătorit între ei, formând propria lor comunitate, care avea să fie cunoscută ulterior sub numele de „Cape Coloured” (un termen atribuit de regimul apartheidului în secolul al XX-lea).
Prima căsătorie interrasială din Cap a fost între Krotoa (o femeie Khoi Khoi care a fost servitoare, traducătoare și negociatoare-cheie între olandezi și Khoi Khoi; numele ei olandez era „Eva Van Meerhof”) și Peter Havgard (un chirurg danez pe care olandezii l-au redenumit „Pieter Van Meerhof”). După ce a născut trei copii de rasă mixtă, Krotoa a ajuns să fie cunoscută și ca mama care a dat naștere comunității Coloured din Africa de Sud.
În cele din urmă, tot mai mulți olandezi s-au stabilit în Cap, până când Capul a intrat sub dominație britanică la începutul secolului al XIX-lea. Printre aceștia s-au numărat familia Van Wijk (ai cărei descendenți au devenit „Van Wyk”), care a sosit în Cap în 1686, și familia Erasmus, care a sosit în 1689.https://www.candlewoodsvenue.co.za/images/CandlewoodsHistory.pdf Sosirea unui număr mai mare de olandezi în Cap a dus la recrutarea unui număr mai mare de muncitori Khoi Khoi și la importarea unui număr mai mare de sclavi din diferite părți ale Asiei și Africii.
De la mijlocul secolului al XVII-lea până în secolele al XIX-lea și al XX-lea, toate numele de familie olandeze din regiunea Capului și din restul Africii de Sud au evoluat în nume de familie afrikaans, care sunt cele mai frecvente nume de familie în rândul sud-africanilor albi și Coloured, de exemplu: Van Niekerk, Strydom (din „Strijdom”), De Waal, Pietersen, Van Rooyen, Van Tonder, Hanekom, Steenhuisen, De Jongh (din De Jong), Van Wyk, Van Der Walt, Van Der Merwe, Koekemoer, Meintjies, Beukes, Van Der Bijl, Uys, Oosthuizen, Theunissen, Pieterse, Willemse, Nieuwoudt.
Hughenoții Hughenoții (cunoscuți și ca „hughenoți francezi”) au fost protestanți francezi care au fugit din Franța pentru a scăpa de exil și persecuții. Mulți dintre ei au emigrat în Colonia Capului Olandez pentru a căuta refugiu în cadrul comunității olandeze existente, la sfârșitul anilor 1600 și începutul anilor 1700.https://huguenotsociety.org.za/wp-content/uploads/2021/10/HUGUENOT_SOCIETY-SA_History.pdf Deși erau refugiați, ei au jucat un rol major în istoria comunității actuale vorbitoare de afrikaans, a regiunii Capului în ansamblu și a întregii Africi de Sud.
Provenind dintr-o țară cu o bogată tradiție în producția de vin, acești refugiați francezi au fost pionierii podgoriilor din Cape Winelands, transformând regiunea într-unul dintre cei mai mari producători de vin din lume. Orașul Franschhoek (care înseamnă „colțul francez” în olandeză și afrikaans), din actuala provincie Western Cape, a fost numit astfel deoarece aici VOC a alocat pământ pentru mulți hughenoți. Alți hughenoți au fost alocați în Stellenbosch, Paarl și în restul regiunii Cape Winelands, deoarece mediul era ideal, din punct de vedere climatic și al fertilității solului, pentru plantarea viilor și producerea vinului.https://quod.lib.umich.edu/w/wsfh/0642292.0047.007/--from-viticulture-to-commemoration-french-huguenot-memory?rgn=main;view=fulltext
Deși mulți hughenoți care au sosit în Cap erau deja căsătoriți, copiii și descendenții lor au fost rapid absorbiți în societatea capeană și, după câteva generații, vorbeau olandeza, nu franceza. La fel ca mulți vorbitori albi de afrikaans, mulți vorbitori Coloured de afrikaans, în special cei din actualele provincii Western Cape, Eastern Cape și Northern Cape, au și ei o anumită ascendență franceză datorită hughenoților care s-au integrat cu olandezii și cu alte grupuri etnice din regiunea Capului.