March-Thaya-Auen este o arie protejată (arie specială de conservare — SACVerordnung über die Europaschutzgebiete (LGBl. 5500/6), sit de importanță comunitară — SCI) din Austria întinsă pe o suprafață de , integral pe uscat.
Localizare Centrul sitului March-Thaya-Auen este situat la coordonatele .
Înființare Situl March-Thaya-Auen a fost declarat sit de importanță comunitară în pentru a proteja 2 specii de plante și 36 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în .
Biodiversitate Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 15 habitate naturale: Stepe și mlaștini sărate panonice, Dune continentale panonice, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil.
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate: plante (2): Cirsium brachycephalum, sisinei (Pulsatilla grandis) amfibieni (2): buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), triton cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus) mamifere (9): liliac cârn (Barbastella barbastellus), castor (Castor fiber), vidră de râu (Lutra lutra), dihor de stepă (Mustela eversmanii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac de iaz (Myotis dasycneme), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), popândău (Spermophilus citellus) nevertebrate (13): Anisus vorticulus, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion ornatum, Cucujus cinnaberinus, fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele flitirar (Euphydryas maturna), Graphoderus bilineatus, Isophya costata, libelule (Leucorrhinia pectoralis), rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Unio crassus pești (12): avat (Aspius aspius), Cobitis taenia Complex, Eudontomyzon mariae, Gymnocephalus baloni, răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), săbiță (Pelecus cultratus), boarță (Rhodeus amarus), porcușor de șes (Romanogobio vladykovi), babușcă de tur (Rutilus virgo), fusar (Zingel streber), pietrar (Zingel zingel)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 106 specii de plante, 8 specii de amfibieni, 13 specii de mamifere, 54 de specii de nevertebrate, 4 specii de pești, 6 specii de reptile.
Note
Vezi și Natura 2000 Lista siturilor Natura 2000 din Austria
Categorie:Arii protejate din Austria Categorie:Natura 2000 în Austria