miniatura| Explorarea pentru „îndoiri” folosind o șurubelniță de bijutier și clești crocodil

Circuit bending-ul este o practică de personalizare creativă a circuitelor din dispozitive electronice cu joasă tensiune, alimentate de obicei cu baterii, precum pedale de efect pentru chitară, jucării electronice pentru copii sau sintetizatoare digitale. Aceasta constă în modificarea intenționată a circuitelor interne pentru a produce sunete, efecte audio sau rezultate vizuale neprevăzute de producător.

Punând accent pe spontaneitate și experimentare, circuit bending-ul este frecvent asociat cu muzica de zgomot, deși tehnica este utilizată și de muzicieni din alte genuri contemporane. Practica implică, de regulă, demontarea dispozitivului și adăugarea sau modificarea unor componente electronice, precum întrerupătoare, potențiometre sau conexiuni temporare, care alterează comportamentul circuitului.

Proces experimental miniatura|Un Walkman circuit-bent dreapta|miniatura| O chitară de jucărie Kawasaki din 1989 folosită într-un proiect de circuit bending

Procesul de circuit bending implică experimentarea cu dispozitive electronice ieftine, adesea second-hand, care produc sunete, precum tastaturi electronice, sintetizatoare de ritm și jucării electronice educaționale. Potrivit revistei Electronic Musician, această practică ar trebui realizată exclusiv pe dispozitive alimentate cu baterii, deoarece intervențiile asupra echipamentelor conectate la rețeaua electrică pot prezenta riscuri grave, inclusiv incendii sau electrocutare.

dreapta|miniatura|Un Yamaha PSR-6 modificat prin circuit bending

Una dintre tehnicile caracteristice circuit bending-ului este utilizarea contactului corporal, în care atingerea interpretului influențează comportamentul circuitului și modifică sunetul produs. Pentru a facilita această interacțiune, sunt adesea montate elemente conductive externe, precum butoane metalice, plăci, șuruburi sau nituri, conectate la puncte specifice ale circuitului.

Dat fiind caracterul experimental al practicii, există riscul producerii unor rezultate nedorite, inclusiv deteriorarea componentelor electronice. În special, conectarea directă a sursei de alimentare sau a unui condensator la pinii unui circuit integrat poate duce la defectarea permanentă a acestuia. Din acest motiv, literatura de specialitate subliniază importanța cunoașterii riscurilor de bază asociate lucrului cu echipamente electronice, inclusiv identificarea condensatorilor și evitarea contactului cu circuite alimentate de la rețea.

În acest context, este menționată frecvent utilizarea unor instrumente electronice de bază, precum un multimetru, pentru măsurarea tensiunii și a altor parametri electrici, în scopul reducerii riscurilor asociate experimentării.

Inovatori miniatura|Un dispozitiv Bend Matrix conceput special pentru circuit bending

Deși tehnici similare de manipulare experimentală a circuitelor au fost utilizate anterior de muzicieni și ingineri, practica cunoscută sub denumirea de circuit bending este asociată în mod frecvent cu , care a contribuit decisiv la definirea și popularizarea acesteia. Potrivit relatărilor sale, experiența sa cu circuit bending-ul a început în 1966, când un amplificator cu tranzistor pentru jucării a fost scurtcircuitat accidental cu un obiect metalic, producând sunete neobișnuite. Ghazala a afirmat ulterior că, deși nu a fost primul care a experimentat astfel de efecte, el a introdus termenul „circuit bending” în 1992.

Designerul de instrumente electronice , cunoscut pentru dezvoltarea sintetizatoarelor modulare Serge, a descris experimentele sale timpurii din anii 1950 cu radiouri cu tranzistori, în cadrul cărora identifica puncte sensibile ale circuitului și le expunea la suprafața carcasei pentru a permite interacțiunea prin atingere. Astfel de tehnici prefigurează utilizarea contactului corporal ca element de control sonor.

Ideea de interacțiune tactilă cu dispozitive electronice apare și mai devreme în istoria muzicii electronice. Un exemplu timpuriu este , care a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși nu este un exemplu de circuit bending în sens modern, instrumentul său este menționat în literatura de specialitate ca fiind sensibil la atingere, ilustrând interesul timpuriu pentru controlul expresiv al circuitelor electrice.

Începând cu 1984, duo-ul elvețian a realizat compoziții prin manipularea și modificarea dispozitivelor electronice de uz cotidian, într-o practică pe care au denumit-o „electronice de zi cu zi crăpate” (cracked everyday electronics). Activitatea lor este considerată o contribuție importantă la dezvoltarea esteticii experimentale asociate ulterior cu circuit bending-ul.

Note

Lectură suplimentară

Vezi și miniatura|

(CrackleBox)

Legături externe Secțiunea de circuit bending de la oddmusic.com - Galeria unora dintre lucrările lui Reed Ghazala, fapte, istorie, tutorial, ghid pentru benders, instrumente ale meseriei și multe altele QR Ghazala's How-To Tutorialul site-ului oficial al lui Ghazala GetLoFi un blog de circuit bending cu o mulțime de sfaturi și resurse pentru circuit bending Interviu despre Circuit Bending cu Igor Amokian Partea I

Categorie:Cultură underground