Complexul de clădiri și parcul fostei școli de agronomie fondată de Ion Ciorescu este un complex de clădiri amplasat în , municipiul Chișinău, Republica Moldova. Este un monument istoric de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 391 (municipiul Chișinău). Datează de la începutul secolului al XX-lea.

Istorie left|upright|thumb|Bustul lui Ion Ciorescu în parcul fostei sale școli Ion G. Ciorescu, de origine greacă, a cumpărat în 1871 moșia care avea să devină Cricova Nouă, iar mai târziu orașul Ciorescu. Proprietatea de 721 desetine a fost transmisă prin moștenire soției Maria Ciorescu și nepotului Dumitru Andreev. În testament era documentat că 400 desetine erau destinate transmiterii în proprietatea zemstvei din Chișinău în vederea construirii unei școli de agricultură, care urma să poarte numele moșierului. După moartea soțului în 1887, Maria Ciorescu a stăpânit moșia încă 9 ani, după care a decedat și ea. Zemstva a primit terenul, dar pentru un timp l-a dat în arendă. Abia la 16 octombrie 1904 în adunarea județeană de zemstvă a fost luată decizia să se deschidă o școală la 1 ianuarie 1907, termen care în cele din urmă nu a fost respectat. La 8 noiembrie 1907 zemstva a dat în arendă majoritatea terenului din nou, cu termenul-limită 23 aprilie 1913, dar 40 desetine le-a rezervat pentru un șantier de construcție. În 1908, zemstva a alocat mijloace în valoare de 22.800 de ruble pentru construcția edificiului.

Piatra de temelie a fost pusă în 1911. Lucrările de construcție propriu-zise au început în primăvara anului 1912. La 1 iunie 1912 viitoarea școală a fost conectată de oraș cu o linie de telefon. Construcția a fost anevoioasă și marcată de incidente printre lucrători, culminând într-o încăierare în care unul din ei a fost ucis prin înjunghiere. Corpul principal al școlii a fost finalizat la începutul anului 1913.

Școala de Agricultură „Ion Ciorescu” din Cricova Nouă a început să primească candidați la studii la 1 ianuarie 1914. La scurt timp, însă, în condițiile primului război mondial în incinta școlii a fost instalat un spital militar cu 150 de paturi. Școala și-a reluat activitatea didactică în cadrul României Mari. În 1933 școala deținea 400 ha de teren arabil și 6 ha de vie, iar puțin mai târziu avea inclusiv 150 de oi. În 1944, școala a fost evacuată în România, după care s-a întors și a fost transformată în Tehnicum agricol, pentru pregătirea zootehnicienilor și felcerilor veterinari. Pe lângă școală funcționa o stație experimentală, iar mai apoi au fost introduse cursuri de apicultură.

Note

Legături externe

Ciorescu,