Șaua Ruginoasa–Strunga (cunoscută și ca Poarta Târgu Frumos sau Colinele Ruginoasa-Strunga) este o subunitate morfologică a Culmii Siretului din Podișul Sucevei care aparține de Podișul Moldovei. Cu un aspect colinar și o înălțime în jurul a 300 m, are ca origine eroziunea diferențială și asigură joncțiunea dintre Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, având o altitudine mai joasă decât cele două unități învecinate de podiș. Asigură, de asemenea, comunicația dintre Culoarul Siretului și bazinul hidrografic Jijia-Bahlui (respectiv cu valea Prutului).

Are un caracter geografic de punct obligatoriu de trecere spre vest, drept pentru care a reprezentat permanent una dintre căile de intensă circulație a comunităților umane, a influențelor culturale și a artefactelor. La nivelul său se găsesc șeile Ruginoasa și Strunga.

Geologie

În structura sa intră roci aparținând Sarmațianului.Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a revăzută și adăugită; Toronto; 2018; p. 811

Este o șa largă de tip structural-.Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 98 Deși relieful său este mai neted decât cel din Podișului Sucevei, suprafețele șeii sunt mai fragmentate decât cele situate la nord de ea, ele fiind sculptate în roci mai moi argilo-nisipoaseJudețul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 24 față de cele prezente în suprafețele din Dealul Mare–Hârlău sau din Podișul Central Moldovenesc alcătuite din gresii, conglomerate sau calcareGeomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 291 (explicația formării sale fiind eroziunea diferențială).Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 290

Într-o interpretare a lui Mihai Ielenicz, în momentul formării ei a aparținut împreună cu alte șei de pe interfluviul aflate pe partea stângă a Siretului (precum Lozna, Dersca și Bucecea), unei vechi rețele hidrografice din acea parte a râului Siret captată spre Jijia.Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 152

Geomorfologie Șaua Ruginoasa–Strunga (sau Poarta Târgu Frumos,Văleanu, Mădălin; Considerații de ordin geografic, geologic și paleoecologic privind complexul tumular de la Movileni în 147. Movileni, com. Heleșteni, jud. Iași Punct: la Movile Cod sit: 97492.01; cimec.ro; accesat la 29 septembrie 2024 cunoscută și sub numele de Colinele Ruginoasa-Strunga)Omul și mediul natural ..., Văleanu, 2003, p. 30Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 430 este o subunitate geografică a Podișului Moldovei, respectiv o subunitate morfologică a culmii situate pe stânga SiretuluiJudețul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 25 care, asigură legătura dintre Culoarul Siretului și bazinul hidrografic Jijia–Bahlui,Ursulescu, Nicolae & Boghian, Dumitru & Haimovici, Sergiu & Cotiugă, Vasile & Coroliuc, Anca;Cercetări interdisciplinare în așezarea precucuteniană de la Târgu Frumos (jud. Iași). Aportul arheozoologiei. ; Acta Terrae Septemcastrensis I; Editura Economică – București; Sibiu; 2002; ISSN 1583-1817; pp.29-54; accesat la 29 septembrie 2024 respectiv dintre vâile râurilor Siret și Prut.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 81 Se găsește la sud-vest de Câmpia Moldovei, pe care o mărginește,Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 16 la sud de Dealul Mare al Hârlăului începând de la linia Bădiliței (tributară Siretului) și Cârjoaiei (tributară Bahluiului) și la est de Dealul Moțca, cu care se învecinează peste Siret.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 14 Aparține de Podișul Sucevei, fiind situată în sud-estul acestuia spre contactul estic al acestuia cu Podișul Central Moldovenesc (limita dintre cele două unități de podiș fiind aliniamentul Sagna–Stănița–Hîndrești).Omul și mediul natural ..., Văleanu, 2003, p. 33Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 488

Este formată din dealuri joase cu pante domoale acoperite cu terenuri agricole. Culmile prelungi sunt înalte de circa 300 m, au o orientare dinspre nord-vest spre sud-est și versanți abrupți spre Câmpia Moldovei. Aspectul său este de zonă mai coborâtă (înșeuare) care separă două masive, datorită sculptării mai profunde a reliefului de către factorii externi.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 26 Zona, cu aspect colinar, este dominată de vârfuri precum Bobeica 373 m, Lampa 324 m, Movileni 334 m, Hândrești 302 ș.a., separate la rândul lor de înșeuări.

La nivelul acesteia se găsesc două șei mici: Șaua Ruginoasa: de 290 m altitudine, situată pe cumpăna apelor dintre Siret și râurile Barcu și Bahluieț Șaua Strunga de 280 m altitudine.

Elemente bio-pedo-climatice Suprafețe importante din șa sunt ocupate de sol cernoziomoid (pratoziom).Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 440

Elemente de geografie umană Având caracter geografic de punct obligatoriu de trecere spre vest,Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 58 de-a lungul istoriei poarta de la Târgu Frumos a reprezentat una dintre căile de intensă circulație a comunităților umane, a influențelor culturale și a artefactelor. Astfel, ea se află situată pe unul dintre drumurile comerciale care legau partea centrală a Moldovei de țările și provinciile învecinate: drumul mare al Siretului care venea prin Șaua Ruginoasa, trecea prin Iași și se ducea spre est prin vadul Prutului de la Țuțora.Județul Iași, Șandru & Băcăuanu & Ungureanu, 1972, p. 70 În fața sa este situat orașul Târgu Frumos, la rândul său nod de drumuri comerciale.

250px|thumb|Fostul hotelul din Băile Strunga înainte de Primul Război Mondial Prin Șaua Ruginoasa trece calea ferată Pașcani–Târgu Frumos și o șosea modernizată.

Suprafețele cultivate cu cereale din areal, sunt peste 65 % din suprafețele arabile, în medie.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 489 În comuna Strunga există condiții deosebit de prielnice pentru practicarea pomiculturii, drept care aici cultura pomilor fructiferi a căpătat o importanță deosebită.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 450

Printre obiectivele cu potențial turistic se află Palatul Cuza de la Ruginoasa și Ruinele hanului medieval din Ruginoasa, în timp ce Strunga este o localitate cu disponibilități balneoclimatice.Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 446

Referințe

Bibliografie Badea, Lucian & Bogdan, Octavia & Bugă, Dragoș & Cucu, Vasile & Donisă, Ioan & Râștescu, Petre & Ianovici, Virgil & Iordan, Ion & Niculescu Gheorghe & Oancea, Dimitrie & Posea, Grigore & Savu, Alexandru & Sencu, Vasile & Velcea, Valeria; Geografia României, Vol IV Regiunile pericarpatice: Dealurile și Cîmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinti, Subcarpații, Piemontul Getic, Podisul Moldovei; Editura Academiei Române; București; 1992; ISBN 973-27-0180-1 ISBN 973-27-0180-3 Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine, București, 2005; ISBN 973-725-213-6 Șandru, I. & Băcăuanu, V. & Ungureanu, Al; Județul Iași; Editura Academiei Republicii Socialiste România; București, 1972 Văleanu, Mădălin Cornel; Omul și mediul natural în Neo-Eneoliticul din Moldova; Editura Helios; Iași; 2003; ISBN 973-99952-9-2 Lectură suplimentară Tufescu, Victor; O regiune de vie circulație - poarta Târgului Frumos; M. O. „Imprimerie Națională”; București; 1941

Vezi și Coasta Iașilor

Categorie:Podișul Sucevei Categorie:Geografia județului Iași