Brie-Comte-Robert este o comună franceză, situată în departamentul Seine-et-Marne, în regiunea Île-de-France. Capitală istorică a regiunii Brie, comuna este situată pe marginea platoului Brie.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Localizare Brie-Comte-Robert este o comună situată în regiunea Île-de-France, la sud-est de Paris și în vestul departamentului Seine-et-Marne, la 17,1 kilometri nord de Melun, la 15,8 kilometri sud-est de Créteil și la 27,1 kilometri sud-est de Paris.

Comuna se învecinează cu un departament din mica coroană: Val-de-Marne, prin comuna Périgny, și cu un alt departament din marea coroană: Essonne, prin comuna Varennes-Jarcy. Ea este situată într-o zonă strategică din punct de vedere economic datorită proximității față de Paris și celor două aeroporturi conectate la RN 104 (Aeroportul Paris–Orly și Aeroportul Internațional Paris–Charles de Gaulle).

Comune limitrofe

Geologie și relief

Suprafața teritoriului comunei Brie-Comte-Robert este de 1 993 de hectare la 1 ianuarie 2015, în timp ce suprafața medie a unei comune din Franța metropolitană este de 1 510,2 hectare. Altitudinea variază între 47 și 104 metri. O mare parte a teritoriului este acoperită de limon. Aceste depuneri acoperă platourile din partea superioară a sitului. Eroziunea râului Yerres și a afluenților săi a dus la expunerea rocilor și nisipurilor în zone vaste. Aceste roci sunt în principal marne, calcare și silexuri din Brie — datând din Sannoisian (Oligocen) — fundația istorică a așezării comunei, și nisipuri și gresii din Fontainebleau — datând din Rupelian (Oligocen) — mai rare și localizate în vestul teritoriului. Fundul văilor este compus din marne verzi care se sprijină pe argile cu Cyrena, marne supragipsice, calcar și travertin din Champigny.

Hidrografie și hidrologie Comuna Brie-Comte-Robert este mărginită la sud de râul Yerres, de 98,23 km (care curge de la est la vest), afluent al Senei, și la sud-est de pârâul Barbançonne, lung de 12,10 km (care curge de la nord la sud), afluent pe malul drept al râului Yerres. Valea râului Yerres și peisajele sale sunt în curs de clasare conform legii peisajului din 1930, cea mai înaltă formă de protecție a patrimoniului natural. Clasarea include două parcele ale comunei din cele trei incluse în proiect. Prima se referă la Brie-Comte-Robert și Combs-la-Ville, printr-un decret publicat în jurnalul oficial la sfârșitul anului 2005, iar a doua între Brie-Comte-Robert și izvorul râului Yerres.

O rețea de pâraie secundare curge pe teritoriul comunei: pârâul Cornillot, de 6,85 km , și pârâul Tubœuf, care îl continuă, împreună cu cei doi afluenți ai săi: pârâul Prés le Roi, de 2,20 km , și pârâul Prés de Forcilles, de 1,02 km .Fonds de Brie, de 1,35 km , confluează cu pârâul Prés de Forcilles.

Pârâul Tubœuf este situat la nord de centrul orașului și este parțial vizibil pe câțiva metri. Pârâul Cornillot provine din șanțurile castelului, însă nu este vizibil în partea urbanizată a comunei și se varsă în râul Yerres.

Există, de asemenea, pârâul Rigaude, afluent al râului Yerres, care se întinde pe 1,78 km și traversează locul numit Villemeneux.Noyer aux Perdrix se întinde pe 1,39 km .

Există mai multe puncte de apă, inclusiv unul în parcul François-Mitterrand și altul în zona industrială (situat între aleea Ormeteaux, drumul către Férolles și aleea trenului des Roses).

Clima În 2010, clima comunei este de tipul climatului oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) pe baza unui set de date care acoperă perioada 1971-2000 bazat pe o serie de date din perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului pentru Franța metropolitană, în care comuna este expusă unui climat oceanic și se află în regiunea climatică Sud-vest a bazinului Parisian, caracterizată printr-o ploaie redusă, în special primăvara (120-150 mm) și o iarnă rece (3,5 °C) .

Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11,2 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,4 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 682 mm, cu 10,7 zile de precipitații în ianuarie și 7,8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Mandres-les-Roses la 5 km distanță , este de 11,6 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 594,8 mm .

Mediile naturale și biodiversitatea Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are ca obiectiv realizarea unei acoperiri a zonelor cele mai interesante din punct de vedere ecologic, în principal cu scopul de a îmbunătăți cunoașterea patrimoniului natural național și de a oferi diferiților factori de decizie un instrument de ajutor pentru luarea în considerare a mediului în amenajarea teritoriului.

Teritoriul comunei Brie-Comte-Robert include o zonă ZNIEFF de tip 2 , „Valea joasă a râului Yerres” (669,56 ha), care acoperă 15 comune, dintre care 3 în Seine-et-Marne, 8 în Essonne și 4 în Val-de-Marne .

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Brie-Comte-Robert este clasificată ca centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate în șapte niveluri definite de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aceasta aparține unității urbane Brie-Comte-Robert, o unitate urbană monocomunală care constituie un oraș izolat . În plus, comuna face parte din aria metropolitană a Parisului, fiind una dintre comunele de la periferie, această zonă reunind 1.929 de comune .

Utilizarea terenurilor

În 2018, teritoriul comunei Brie-Comte-Robert era împărțit astfel: 68,2 % terenuri arabile, 15,1 % zone urbanizate, 11,6 % zone industriale comerciale și rețele de comunicații, 2,5 % păduri, 2 % mine, gropi de gunoi și șantiere și 0,6 % zone agricole eterogene .

Căi de comunicație și transport

Teritoriul comunei Brie-Comte-Robert este traversat de patru drumuri departamentale. D 319 (fostul drum național 19) este un traseu important care leagă Brie de Guignes; acesta traversează centrul comunei. De importanță mai mică, D 316 asigură ocolirea drumului D 319 pe la nordul comunei. Pornind din centrul localității Brie-Comte-Robert și de-a lungul jumătății teritoriului spre nord-est, D 216 permite accesul la comuna vecină Chevry-Cossigny și la comuna Mouroux. În final, D 50 leagă Arbonne-la-Forêt de centrul comunei Brie-Comte-Robert.

Teritoriul este, de asemenea, deservit indirect de RN 104 (ieșirea 22 de pe autostrăzile A4 și A10) datorită nodului rutier situat între Servon și comuna Brie-Comte-Robert. Teritoriul este deservit și de drumul național 19.

Brie-Comte-Robert a fost deservită mult timp de linia de Vincennes, prin intermediul gării Brie-Comte-Robert, care făcea legătura între gara Paris-Bastille și Verneuil-l'Étang. Astăzi, această linie a fost preluată până la Boissy-Saint-Léger de linia A a RER-ului, iar platforma care susținea linia de la Limeil-Brévannes la Brie-Comte-Robert a fost parțial reutilizată de LGV Interconnexion Est. Rămasă mult timp în stare de abandon, vechea gară Brie-Comte-Robert a fost restaurată și găzduiește în prezent sediul comunității de comune Orée de la Brie.

Riscuri naturale și tehnologice Comuna Brie-Comte-Robert face obiectul unui decret care descrie riscurile naturale previzibile, precum alunecările de teren, inundațiile și riscul seismic . Comuna este uneori afectată de dezastre naturale, cele mai importante fiind inundațiile și alunecările de teren. Cele mai recente fenomene datează din vara anului 2005, când teritoriul comunal a fost afectat de alunecări de teren cauzate de secetă și rehidratarea solurilor. Aceste mișcări de teren s-au produs de mai multe ori între 1992 și 2005. Alte dezastre naturale au fost înregistrate, precum inundațiile și scurgerile de noroi. Alte evenimente au avut loc între 5 și 7 august 1997, între 6 și 7 iulie 1987, pe 17 iunie 1986, între 8 și 10 aprilie 1983, între 8 și 31 decembrie 1982 și în timpul furtunii din decembrie 1999.

Toponimie

Atestări vechi Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma [in] Bradeia în secolul al III-lea, [in pago] Briegio în anul 632, apoi Braia, nume menționat în jurul anului 1142, când regele Ludovic al VI-lea a dorit să achiziționeze pământul Brie de la episcopul Parisului; Braya în 1207Cartulaire de N.-D. de Paris, I, 118.; Braye în 1284, Breye în 1287Archives nationales, L 1014.; Braeia în secolul al XIII-lea; Braie în 1328Cartulaire de N.-D. de Paris, III, 186.; Braya Roberti Comitis și Braye Conte Robert în 1333Cartulaire de N.-D. de Paris, III, 343.; Bry Comte Robert în 1678Archives nationales, S 3210.; Brye-Conte-Robert; Brie la Ville și Brie sur Hieres în 1793Archives nationales, F17 10043, no 643..

Etimologie Elementul „Brie” provine probabil din cuvântul galic bracu (menționat ca braco în glosare) care înseamnă „noroi”, urmat de un sufix -eia, ceea ce ar sugera sensul general de „[pământ] mlăștinos” sau „băltos”. Acest termen a dat naștere în vechea franceză cuvântului brai, cu același sens, utilizat în diferite dialecte pentru a desemna „teren umed” . Totuși, o altă explicație sugerează că acest toponim provine din cuvântul galic briga, care înseamnă „platou” sau „înălțime”.

Determinantul complementar „Comte-Robert” se referă la Robert I de Dreux, fondatorul și primul senior al localității Brie-Comte-Robert în secolul al XII-lea. El era fratele regelui Franței, Ludovic al VII-lea.

La 2 noiembrie 1792, adunarea cetățenilor a solicitat schimbarea numelui comunei, eliminând determinantul complementar „Comte Robert”, care a fost înlocuit cu [Brie]-la-Ville în 1792, apoi cu [Brie]-sur-Hyères în 1793. La 10 iunie 1814, comuna Brie-sur-Hyères a revenit la numele de Brie-Comte-Robert.

Istorie Antichitate

În timpul lucrărilor de construcție a „zonei de activitate Midi de la Plaine”, au fost descoperite mai multe situri și urme de locuire datând din Preistorie până la sfârșitul Antichității, pe o suprafață de 34 de hectare. Au fost descrise două ansambluri distincte: două așezări rurale care au făcut obiectul unei săpături arheologice preventive, desfășurate între februarie și iunie 2008. Săpăturile au fost împărțite în două zone: prima, de 7 000 m², destinată studierii sitului protoistoric, și a doua, de 28 000 m², cuprinzând un ansamblu de structuri antice, delimitate la sud de un vechi ax de circulație.

Prima zonă este caracterizată de mai multe structuri goale. Acestea erau în principal structuri pentru depozitare. În zonă au fost găsite niște gropi de stâlp, dar în starea lor de conservare nu putem cunoaște utilizarea lor. Niciuna dintre clădiri nu a putut fi identificată, dar prezența a numeroase fragmente de știulete în anumite silozuri sugerează existența mai multor clădiri în apropiere. De asemenea, au fost descoperite cioburi de ceramică, monede, spirale de fus și oase de animaleLe Briard, no 155 ; Du fond de cette plaine, 25 siècles nous contemplent.. Mobilierul ceramic și mai ales ceramica, care este destul de abundent reprezentată, ne permite datarea sitului la începutul celei de-a doua epoci a fierului.