miniatura|dreapta|O femeie care efectuează o felație asupra unui bărbat Felația (cunoscută și ca sex oral masculin, iar în jargon ca muie sau supt) este un act de sex oral care constă în stimularea unui penis prin folosirea gurii. Stimularea orală a scrotului poate fi, de asemenea, denumită felație, sau colocvial teabagging.
Aceasta poate fi realizată de un ca înaintea altor activități sexuale, cum ar fi sexul vaginal sau anal, sau ca un act erotic și de intimitate fizică de sine stătător. Felația prezintă un risc de contractare a infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS), dar riscul este semnificativ mai mic decât cel al sexului vaginal sau anal, în special în ceea ce privește transmiterea HIV.
Majoritatea țărilor nu au legi care să interzică practica felației, deși unele culturi o pot considera un tabu. Oamenii se pot abține, de asemenea, de la practicarea felației din cauza preferințelor personale, a sentimentelor negative sau a . În mod obișnuit, oamenii nu consideră că sexul oral afectează virginitatea niciunuia dintre parteneri, deși opiniile pe această temă variază.Vezi aici și 47-49 pentru virginitatea masculină, modul în care persoanele gay și lesbiene definesc pierderea virginității și modul în care majoritatea cercetătorilor și heterosexualilor definesc pierderea virginității/„virginitatea tehnică” prin participarea sau neparticiparea la sex vaginal.
Etimologie Cuvântul a intrat în limba română pe cale neologică (împrumut modern), provenind direct din limba franceză, din termenul fellation. Substantivul englezesc fellatio provine din latinul , participiul trecut al verbului , care înseamnă „a suge”.
Practică Generalități thumb|upright=1.4|Ilustrație de Édouard-Henri Avril (1849–1928) care înfățișează o felație
Aspectul esențial al felației este stimularea orală a penisului (inclusiv corpul și glandul) prin supt cu gura, folosirea limbii pentru lins, folosirea buzelor sau o combinație a acestora. O metodă constă în introducerea penisului în gură de către partenerul sexual și mișcarea lină în sus și în jos într-un ritm, având grijă să evite contactul cu dinții. Felația include, de asemenea, stimularea orală a scrotului, fie că este vorba despre lins, supt sau luarea întregului scrot în gură. În timpul actului se poate atinge orgasmul, iar sperma poate fi ejaculată în gura partenerului. Când penisul este împins în gura cuiva, actul se numește irrumatio, deși termenul este rar folosit; „face-fucking” este un termen colocvial mai răspândit.
Efectuarea felației poate declanșa (de vomă).
Este posibil din punct de vedere fizic pentru bărbații cu o flexibilitate suficientă, o dimensiune a penisului corespunzătoare sau ambele, să efectueze felația asupra lor înșiși ca formă de masturbare, într-un act numit autofelație. Cu toate acestea, puțini bărbați au flexibilitatea și lungimea penisului necesare pentru a efectua în siguranță cerută.
Depunerea spermei
În timpul felației, un partener poate ingera sperma din penis. Până în 1976, unii medici le sfătuiau pe femeile aflate în lunile a opta și a noua de sarcină să nu înghită spermă pentru a nu declanșa un travaliu prematur, însă ulterior s-a stabilit că practica este sigură.
Receptorul felației devine de obicei excitat sexual. Odată ce nivelul necesar de stimulare sexuală a fost atins și ejacularea devine iminentă, sperma poate fi evacuată pe partener. Bărbatul își poate poziționa penisul înainte de ejaculare astfel încât sperma să fie depusă pe fața partenerului (cunoscută ca „facial”) sau pe o altă parte a corpului, cum ar fi gâtul, pieptul sau sânii.
Deep-throating alt=O femeie cu un penis erect introdus complet în gură.|thumb|Ilustrație a unei femei practicând deep-throating Deep-throating (supt adânc în gât) este un act sexual în care o persoană introduce întregul penis erect al partenerului în gură și în gât. Tehnica și termenul au fost popularizate de filmul pornografic din 1972 . Pentru deep-throating, penisul trebuie să fie destul de lung încât să ajungă în spatele gâtului receptorului.
Această practică poate fi dificilă din cauza natural declanșat atunci când este atins (cerul moale al gurii). Oamenii au sensibilități diferite la acest reflex. Prin exercițiu, unii învață să îl reprime. Deep-throating duce la un alt tip de stimulare sexuală a penisului față de felația obișnuită: mișcarea limbii este restricționată în timpul acestei tehnici, iar suptul devine imposibil; strânsoarea faringelui poate stimula intens glandul penisului.
Alte aspecte thumb|250px|Ilustrație a doi bărbați efectuând felație reciprocă în Poziția 69 Bărbatul care primește felația beneficiază de stimulare sexuală directă, în timp ce partenerul poate obține satisfacție oferindu-i plăcere. Oferirea și primirea felației pot avea loc simultan în poziții sexuale precum 69 și daisy chain.
Felația este uneori practicată atunci când penetrarea vaginală sau anală ar crea o dificultate fizică pentru un partener sexual. De exemplu, poate fi practicată în timpul sarcinii în loc de sex vaginal de către cuplurile care doresc să aibă activitate sexuală intimă evitând în același timp dificultatea sexului vaginal în stadiile avansate ale sarcinii.
Alte motive pentru care o femeie ar putea să nu dorească sex vaginal includ teama de a-și pierde virginitatea sau de a rămâne însărcinată, afecțiuni precum endometrioza, / sau vaginismul, care fac penetrarea vaginală dureroasă sau imposibilă, ori faptul că se află în timpul menstruației.
Aspecte de sănătate Infecții cu transmitere sexuală
Chlamydia, papilomavirusul uman (HPV), gonoreea, herpesul, hepatita (mai multe tulpini) și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS) pot fi transmise prin sex oral. Vezi și Fact Sheet Orice schimb sexual de fluide corporale cu o persoană infectată cu HIV, virusul care cauzează SIDA, prezintă un risc de infectare. Cu toate acestea, riscul de infectare cu ITS este în general considerat semnificativ mai mic în cazul sexului oral decât în cazul sexului vaginal sau anal, transmiterea HIV având cel mai scăzut risc în ceea ce privește sexul oral.
Există un risc crescut de transmitere a ITS dacă partenerul receptor are răni pe organele genitale sau dacă partenerul executant are răni ori leziuni deschise în sau pe gură, ori gingii care sângerează. Periajul dinților, folosirea aței dentare sau procedurile stomatologice efectuate cu puțin timp înainte sau după felație pot crește, de asemenea, riscul de transmitere, deoarece toate aceste activități pot provoca mici zgârieturi în mucoasa bucală. Aceste leziuni, chiar și atunci când sunt microscopice, cresc șansele de a contracta ITS care pot fi transmise pe cale orală în aceste condiții. Un astfel de contact poate duce, de asemenea, la infecții mai banale produse de bacterii și virusuri obișnuite prezente în, în jurul și secretate din regiunile genitale. Din cauza factorilor menționați anterior, sursele medicale recomandă utilizarea prezervativelor sau a altor atunci când se efectuează sau se primește felația cu un partener al cărui statut ITS este necunoscut.
Un studiu din 2010 realizat pe cupluri HIV a constatat că partenerii neinfectați al căror singur contact sexual neprotejat a fost sexul oral au dezvoltat răspunsuri imune celulare sistemice T CD4+ și CD8+ specifice HIV, sugerând că expunerea orală la HIV poate fi suficientă pentru a amorsa sistemul imunitar, deși rămâne neclar dacă aceste răspunsuri oferă vreun efect protector împotriva infecției. Un studiu conex din 2009 realizat de Hasselrot și colab. la Institutul Karolinska a detectat anticorpi de neutralizare a HIV mediați de IgA1 în saliva bărbaților HIV-negativi aflați în relații serodiscordante de lungă durată care au practicat sex oral neprotejat, indicând un răspuns imun al mucoasei la expunerea orală repetată la HIV.
Legătura dintre HPV și cancerul oral Au fost raportate legături între sexul oral și la persoanele infectate cu HPV.
Un studiu din 2007 a sugerat o corelație între sexul oral și cancerul de gât. Se crede că acest lucru se datorează transmiterii HPV, un virus care a fost implicat în majoritatea cancerelor de col uterin și care a fost detectat în țesuturile tumorale de gât în numeroase studii. Studiul concluzionează că persoanele care au avut între unu și cinci parteneri de sex oral în timpul vieții au avut un risc aproximativ dublu de cancer de gât comparativ cu cele care nu au practicat niciodată această activitate, iar cele cu mai mult de cinci parteneri au avut un risc crescut cu 250%.
Sarcina și expunerea la spermă
Felația nu poate duce la sarcină, deoarece nu există o cale prin care spermatozoizii ingerați să ajungă în uter și trompele uterine pentru a fertiliza un ovul. În orice caz, acizii din stomac și din descompun și ucid spermatozoizii.
Cercetările clinice au legat provizoriu felația de modularea imunitară, indicând faptul că aceasta poate reduce șansa de complicații în timpul sarcinii. Complicația potențial fatală preeclampsia a fost observată mai rar la femeile care practicau regulat felația, cele care înghițeau și sperma partenerului având cel mai mic risc. Rezultatele au fost consistente cu faptul că sperma conține , al cărui schimb între parteneri produce o reducere cauzală a riscului de preeclampsie provocată de o reacție imunologică. Cu toate acestea, felația nu este singurul mecanism viabil pentru transmiterea TGF-β1.
Boala inflamatorie pelvină O analiză secundară din 2012 a datelor studiului PEACH (PID Evaluation and Clinical Health) a constatat că, în rândul femeilor care s-au prezentat cu semne și simptome de boală inflamatorie pelvină (BIP), cele care au raportat practicarea sexului oral au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a avea endometrită (raport de șanse ajustat 0,5), chiar și după ajustarea pentru factori de confuzie precum rasa, numărul de parteneri, fumatul și consumul de droguri. Autorii au ipotetizat că expunerea orală la antigene genitale ar putea amorsa un răspuns imunitar în țesutul limfatic orofaringian, ceea ce ar putea conferi un efect protector în tractul genital.
Viziuni culturale
Virginitatea
Sexul oral este folosit în mod obișnuit ca un mijloc de păstrare a virginității, în special în cadrul cuplurilor heterosexuale; acest lucru este numit uneori virginitate tehnică (care include suplimentar sexul anal, sexul manual și alte acte de sex nepenetrativ, dar exclude sexul penil-vaginal). Conceptul de „virginitate tehnică” sau abstinență sexuală prin sex oral este deosebit de popular în rândul adolescenților din Statele Unite, inclusiv în privința adolescentelor care nu doar că practică felația cu iubiții lor pentru a-și păstra virginitatea, ci și pentru a crea și menține intimitatea sau pentru a evita sarcina. Alte motive menționate pentru această practică în rândul adolescentelor sunt presiunea grupului de egali și ca inițiere în activitatea sexuală. În plus, bărbații gay pot considera felația ca pe o modalitate de a-și menține virginitatea, penetrarea penil-anală fiind definită ca ducând la pierderea virginității, în timp ce alți bărbați gay pot defini felația ca fiind principala lor formă de activitate sexuală.
Legalitate
Felația este legală în majoritatea țărilor. Legile din unele jurisdicții consideră felația drept sex penetrativ în scopul înregistrării infracțiunilor sexuale legate de acest act, dar majoritatea țărilor nu au legi care să interzică practica, spre deosebire de sexul anal sau sexul extraconjugal. În literatura islamică, singurele forme de activitate sexuală care sunt interzise în mod explicit și consecvent în cadrul căsătoriei sunt sexul anal și activitatea sexuală în timpul menstruației. Cu toate acestea, atitudinea exactă față de sexul oral este un subiect de dezacord între erudiții moderni ai Islamului. Autoritățile care îl consideră „obiectabil” fac acest lucru din cauza presupuselor fluide impure ale penisului care vin în contact cu gura. Alții subliniază că nu există dovezi decisive pentru a interzice sexul oral.