Amendamentul constituțional este o modificare a constituției unei entități politice, organizații sau alt tip de entitate. Amendamentele sunt adesea integrate în secțiunile relevante ale unei constituții existente, modificând direct textul. În schimb, acestea pot fi adăugate constituției ca suplimente, schimbând astfel cadrul de guvernare fără a modifica textul existent al documentului.

Majoritatea constituțiilor cer ca amendamentele să nu poată fi adoptate decât după ce au trecut printr-o procedură specială care este mai strictă decât cea cerută pentru legislația obișnuită. Exemple de astfel de proceduri speciale includ supermajorități în legislativ, sau aprobarea directă de către electorat prin referendum, sau chiar o combinație de două sau mai multe proceduri speciale diferite. Un referendum pentru amendarea constituției poate fi, de asemenea, declanșat în anumite jurisdicții prin inițiativă populară.

Procedurile speciale pentru amendarea unor constituții s-au dovedit a fi atât de exigente, încât propunerile de amendamente au fost adoptate fie foarte puține (opt amendamente din 44 propuse în Australia), fie niciunul (precum în Japonia), de-a lungul mai multor decenii. În contrast, fosta constituție a statului Alabama din Statele Unite ale Americii a fost amendată de 977 de ori între adoptarea sa în 1901 și înlocuirea cu constituția actuală în 2022.

Amendamentul constituțional în România Revizuirea Constituției României este reglementată de Titlul VII (Revizuirea Constituției) prin trei articole:

Articolul 150 stabilește cine poate propune modificări (președintele României, cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților sau senatorilor, sau 500.000 de cetățeni, din cel puțin jumătate dintre județele țării, cu minimum 20.000 de semnături din fiecare județ). Articolul 151 reglementează votul în Parlament și obligativitatea unui referendum pentru validarea oricărei modificări a constituției. Articolul 152 interzice modificarea unor elemente, precum limba oficială, pluralismul politic, forma de guvernământ. Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.

Pentru ca o propunere de revizuire a Constituției să fie adoptată în România, trebuie parcurși mai mulți pași obligatorii:

Propunerea de revizuire trebuie inițiată conform articolului 150. Propunerea este analizată separat de Senat și de Camera Deputaților, în cadrul comisiilor de specialitate, apoi în plen. Este necesară adoptarea cu o majoritate calificată de două treimi din voturile fiecărei camere. Dacă nu se întrunește majoritatea de două treimi în fiecare cameră separat, dar există acordul a cel puțin trei pătrimi din numărul total al parlamentarilor într-o ședință comună, propunerea poate fi adoptată. Înainte de organizarea referendumului, textul adoptat poate fi supus controlului de constituționalitate preventivă la Curtea Constituțională a României (CCR), fie de către președintele uneia dintre Camere, fie de către alți actori cu drept de sesizare (guvern sau parlamentari). CCR se pronunță doar asupra conformității revizuirii cu limitele din Articolul 152. După adoptarea propunerii în Parlament, revizuirea trebuie supusă unui referendum național în termen de cel mult 30 de zile. Referendumul este obligatoriu, iar pentru validarea modificării este necesar ca aceasta să fie aprobată de majoritatea voturilor valabil exprimate (majoritate simplă). Dacă referendumul este valid și amendamentul este aprobat, modificarea constituțională intră în vigoare la data publicării rezultatului în Monitorul Oficial (după decizia CCR ce validează referendumul).

Referendumuri În România au fost organizate referendumuri consultative care doreau schimbări constituționale:

Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi? (Referendumul din 2007) Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România? (Referendumul din 2009) Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane? (Referendumul din 2009) Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție? (Referendumul din 2019) Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională? (Referendumul din 2019)

Ca și referendumuri constituționale, România a trecut prin 9 referendumuri constituționale:

Referendumul din 1864 ce a creat sistemul parlamentar bicameral Referendumul din 1866 ce a ales pe Carol I ca și domnitor Referendumul din 1938 ce a acordat puteri dictatoriale regelui Carol II Referendumul din martie 1941 ce a declarat pe Ion Antonescu drept Conducător Referendumul din noiembrie 1941 Referendumul din 1986 ce a redus dimensiunea armatei și cheltuielilor militare cu 5% Referendumul din 1991 ce a dus la adoptarea Constituției României din 1991 Referendumul din 2003 ce a revizuit Constituția din 1991 pentru a adera la Uniunea Europeană Referendumul din 2018 ce dorea schimbarea Articolul 48, aliniatul 1 pentru ca o căsătorie să fie validă doar între un bărbat și o femeie.

Modificarea constituțională în statele federale

Austria Constituția Federală poate fi modificată prinr-un Act Constituțional Federal (lege de rang constituțional) sau printr-o dispoziție constituțională dintr-o lege federală simplă. Spre deosebire de procedura legislativă regulată, o majoritate de două treimi din voturile exprimate este necesară în Consiliul Național. Toate amendamentele care restricționează puterile statelor federale necesită o majoritate suplimentară de două treimi în Bundersrat (art. 44 B-VG).

Modificările generale trebuie supuse unui referendum, iar alte amendamente constituționale numai dacă o treime din membrii Consiliului Național sau ai Consiliului Federal solicită acest lucru (art. 44 B-VG). O modificare este considerată neconstituțională dacă nu sunt respectate reglementările de producție și este anulată de Curtea Constituțională.

Elveția O modificare a Constituției Federale a Confederației Elvețiene (BV) poate fi făcută de către popor (art. 138 și 139 BV), de către una dintre cele două camere ale Parlamentului (Consiliul Național și Consiliul Statelor;art. 194 BV) sau propuse de Guvern într-o ședință a Consiliului Federal în Parlament (art. 181 BV).

Este posibilă o revizuire totală, precum și o revizuire parțială (art. 192-194 BV). Propunerea de revizuire a Constituției trebuie să fie acceptată de oameni și cantoane (art. 142 BV) și să fie valabile din punct de vedere legal (art. 195 BV).

Germania Legea fundamentală pentru Republica Federală Germania (GG) ca Constituție Federală poate fi modificată numai printr-o lege Federală care modifică în mod expres textul Legii fundamentale cu voturile a două treimi din membrii Bundestagului și poate fi modificată cu două treimi din voturile Bundesratului.

Toate modificările menite să schimbe structura statelor federale în state sau participarea fundamentală a statelor federale în legislație sau modificările aduse principiilor Articolului 1 (demnitatea umană) și Articolul 20 (clădirea statului) sunt interzise (art. 79 GG).

Cerințele stabilite în fiecare dintre statele federale germane se aplică modificărilor constituțiilor lor. În majoritatea cazurilor, este necesară o majoritate de două treimi în parlamentul național. În unele țări, schimbarea trebuie confirmată printr-un referendum (ca în Bavaria și Hesse). În parte, un amendament constituțional este posibil și prin referendum (cu excepția Bavariei)

SUA Constituția are douăzeci și șapte de amendamente. Din punct de vedere structural, textul original al Constituției și toate amendamentele anterioare rămân neatinse. Procedura de modificare a Constituției este prezentată la articolul V. Procesul este supravegheat de arhivistul Statelor Unite. Între 1949 și 1985, a fost supravegheată de administratorul Serviciilor Generale și, înainte de aceasta, de secretarul de stat.

În conformitate cu articolul V, o propunere de amendament trebuie adoptată fie de două treimi din ambele camere ale Congresului, fie de o convenție națională care a fost solicitată de două treimi din legislaturile de stat. Odată ce propunerea a fost adoptată prin oricare dintre metode, Congresul trebuie să decidă dacă modificarea propusă urmează să fie ratificată de legislaturile de stat sau de convențiile de ratificare ale statului.

Amendamentul propus, împreună cu metoda de ratificare, este trimis Oficiului Registrului Federal, care îl copiază în format de lege falsă și îl prezintă statelor. Până în prezent, metoda de propunere a convenției nu a fost niciodată încercată, iar metoda de ratificare a convenției a fost utilizată doar o singură dată, pentru Amendamentul XXI.

Un amendament propus devine parte operativă a Constituției de îndată ce este ratificat de trei sferturi dintre state (în prezent 38 din cele 50 de state). Textul nu necesită nicio acțiune suplimentară din partea Congresului sau a oricui altcuiva după ratificarea de către numărul necesar de state. Astfel, atunci când Oficiul Registrului Federal verifică dacă a primit numărul necesar de documente de ratificare autentificate, acesta elaborează o proclamație formală prin care Arhivistul certifică faptul că amendamentul este valabil și a devenit parte a cadrului de guvernare al națiunii. Această certificare este publicată în Registrul Federal și în Statutul Statelor Unite ale Americii la scară largă și servește ca notificare oficială a Congresului și a națiunii că procesul de ratificare a fost finalizat cu succes.

Rusia Procedura de modificare a Constituției este prezentată în capitolul IX. Propunerile de modificare și revizuire a dispozițiilor Constituției Federației Ruse pot fi prezentate de Președintele Federației Ruse, Consiliul Federației, Duma de Stat, Guvernul Federației Ruse, organele legislative (reprezentative) ale entităților constitutive ale Federației Ruse și de grupuri formate din cel puțin o cincime din membrii Consiliului Federației sau din deputații Dumei de Stat.

Metode de amendare în lume