Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul Haiti Scor obținut 16 / 100 Loc global 169 / 182 Schimbare scor 0 (față de 2024) Organizație Transparency International Impact instituțional Perturbarea gravă a statului de drept Instabilitate democratică și revolte militare Blocarea îmbunătățirii calității viețiiSursă date: Transparency International (2025)
Corupția în Haiti are una dintre cele mai mari rate din lume. Corupția perturbă toate încercările de a institui un stat de drept, o democrație durabilă și de a îmbunătăți calitatea vieții populației din Haiti.
Scorul obținut de Haiti în Indicele de percepție a corupției din 2023 al Transparency International este 17 pe o scară de la 0 („foarte corupt”) la 100 („foarte curat”). În funcție de punctaj, Haiti s-a clasat pe locul 172 din cele 180 de țări din Indice, unde țara clasată pe primul loc este percepută ca având cel mai onest sector public. Pentru comparație cu punctajele la nivel mondial, cel mai bun punctaj a fost 90 (locul 1), punctajul mediu a fost 43, iar cel mai slab punctaj a fost 11 (locul 180). Pentru comparație cu punctajele regionale, cel mai bun punctaj dintre țările din America a fost 76, punctajul mediu a fost 43, iar cel mai slab punctaj a fost 13.
Haiti a avut, de asemenea, mai multe incidente de revolte militare.
Factori contributivi Haiti, cea mai săracă țară din emisfera vestică, este afectată de corupție, violența bandelor, traficul de droguri și crima organizată. Eficacitatea finanțelor publice și a statului de drept a fost grav subminată de ani de volatilitate politică. Printre provocări se numără reconstrucția în urma uraganul Matthew, care a lovit în octombrie 2016, și redresarea continuă după cutremurul devastator care a lovit la începutul anului 2010.
Aproape 60% din populație trăiește sub . Douăzeci și cinci la sută din populația din Haiti trăiește în sărăcie extremă.
Corupția este o problemă gravă și răspândită la toate nivelurile de guvernare. Deși s-au înregistrat unele progrese din 2008, când Haiti a fost clasificată a patra cea mai coruptă țară din lume, există încă mult loc pentru îmbunătățiri.
, un expert în domeniu, a scris în 2010 că corupția din Haiti „nu este activitatea câtorva funcționari sau politicieni necinstiți” ci seamănă mai degrabă cu „crima organizată”, cu contracte de achiziții publice corupte care apar prin coluziune și cleptocrație.
Într-un articol din ianuarie 2012, a afirmat că dependența țării de ajutorul extern și moștenirea coruptă au afectat dezvoltarea națiunii mai mult decât tendința în creștere de emigrare a haitienilor educați.
Impactul asupra afacerilor descrie Haiti ca fiind unul dintre cele mai dificile medii pentru afaceri, cu organisme de reglementare învechite. Scorul obținut de Haiti în ediția din 2018 a , publicat de Heritage Foundation și The Wall Street Journal, a fost de 55,8, ceea ce face ca economia sa să fie a 124-a cea mai liberă din lume. Haiti ocupă locul 25 din 32 de țări din regiunea Americilor în Indice, iar scorul său general este cu mult sub media regională și mondială. Gestionarea economică deficitară și dezastrele naturale devastatoare au avut un impact uman și economic teribil în Haiti. Eficacitatea finanțelor publice și a statului de drept a fost grav subminată de ani de volatilitate politică.
de la The Wall Street Journal susține că politicile din Haiti descurajează afacerile profitabile, în ciuda plângerilor guvernului cu privire la incapacitatea sa de a colecta venituri fiscale. O'Grady a observat că, în timp ce majoritatea țărilor din Caraibe au nevoie de o medie de 31 de zile pentru a înființa o afacere, în Haiti este nevoie de o medie de 97 de zile și a scris că în Haiti o mică elită deține controlul asupra majorității piețelor națiunii, făcând ca mobilitatea economică în sectorul privat să fie aproape nulă.
Poliție După din 1994 (intervenția condusă de SUA care a răsturnat dictatura militară brutală și coruptă din Haiti, care conducea țara de la ), a fost înființată . Până în 1997, s-a raportat că aproximativ 6.000 de ofițeri de poliție „au fost instruiți la o academie finanțată de SUA pentru a înlocui armata și zecile de mii de polițiști paramilitari, auxiliari și informatori” folosiți în perioada guvernării militare. Cu toate acestea, de-a lungul anilor 1990 și 2000, forțele de poliție au continuat să sufere de probleme grave de corupție; poliția s-a angajat în forță excesivă, furturi, trafic de droguri, rețele de răpiri și omoruri motivate politic.
Patru foști ofițeri de poliție haitieni au fost acuzați în 2005 în SUA că au ajutat traficanții să expedieze cocaină columbiană din Port-au-Prince într-un zbor către Statele Unite.
În 2005 (sub guvernul René Préval), un reformator, Mario Andresol, a fost numit director general al Poliției Naționale, declarând la momentul respectiv că 25% din forțele de poliție erau corupte. Andresol a epurat forțele de poliție de un număr mare de ofițeri corupți, iar guvernul Préval a luat și alte măsuri în vederea reformării poliției; de exemplu, în 2006 a fost introdus un Plan Național de Reformă a Poliției Haitiene, care prevedea o creștere a dimensiunii forțelor de poliție și verificarea ofițerilor actuali „pentru a scăpa de cei corupți și de criminalii declarați”. Cu toate acestea, un raport din 2011 de , privind situația apărătorilor drepturilor omului, a declarat că eforturile de reformă ale poliției au fost „împiedicate de obstacole politice, operaționale și financiare inacceptabile care pun în pericol schimbările pentru succesul unui proces care este fundamental pentru restabilirea statului de drept în Haiti”.Lundahl, p. 236.
Istoric miniatura| „Baby Doc” în 2011 Corupția a fost întotdeauna „endemică” în Haiti, dar „a devenit atât de răspândită încât a falimentat finanțele statului” în timpul guvernării lui („Baby Doc”). Sub regimul lui Duvalier (1971–1986), rețeaua de transport din Haiti a fost jefuită, iar elitele regimului „jefuiau frecvent conturile monopolurilor de stat”, cum ar fi Régie du Tabac (Administrația Tutunului), fără a plăti taxele.
Economistul a descris economia din Haiti ca fiind una aflată aproape în colaps. Experții juridici au menționat lipsa de integritate judiciară în țară. Doi experți în administrație publică, Derick Brinkerhoff și Carmen Halpern, au declarat că corupția guvernamentală este înrădăcinată în politica haitiană.
Președinția lui Aristide (1991, 1994–96, 2001–04) La preluarea mandatului pentru prima dată în 1991, președintele a declarat că va oferi un nou început și va lupta împotriva corupției. Cu toate acestea, în septembrie 1991, o lovitură de stat militară l-a înlăturat pe Aristide de la putere. Aristide a revenit la putere între 1994 și 1996 și apoi din nou între 2001 și 2004. În timpul celor trei administrații prezidențiale ale lui Aristide, conform unui raport din 2009, corupția a crescut.
Când senatorul a fost pus sub acuzare în mai 2001 pentru complicitate la uciderea unui jurnalist, acesta l-a acuzat pe judecătorul Claudy Gassant că a făcut presiuni asupra inculpaților pentru a-l implica. Susținătorii lui Toussaint au protestat, iar Gassant a demisionat și a părăsit țara.
În 2004, un baron haitian al drogurilor exilat, Beaudouin Ketant, a declarat la condamnarea sa în Statele Unite că Aristide controla 85% din fluxul de cocaină prin țara sa și că Aristide a cerut mită de la alți traficanți de droguri ani de zile.
Un raport din 2005 al Unității Centrale de Informații Financiare (UCREF) a declarat că societățile virtuale denumite SEPA-N food supplies, Quisqueya store și VJLS COCSOBFO au fost înființate de Aristide și utilizate pentru deturnarea fondurilor publice. Raportul a formulat acuzații de deturnare de fonduri nu numai împotriva lui Aristide, ci și împotriva fostului prim-ministru și a peste o duzină de foști miniștri.
Conform UCREF, guvernul lui Aristide a direcționat peste 21 de milioane de dolari din fonduri publice către companii private fantomă. O parte considerabilă din această deturnare de fonduri a fost utilizată pentru a sprijini organizații caritabile pe care le deținea în cadrul unei presupuse acțiuni de relații publice pentru a-și îmbunătăți imaginea.
În iulie 2008, un jurnalist de investigație a descoperit dovezi conform cărora Aristide ar fi deturnat milioane de euro din bugetul statului Haiti prin intermediul unui contract fraudulos încheiat în 2003 cu o firmă din New Jersey, , și că profiturile ilicite ale lui Aristide ar fi fost ascunse într-o bancă din Turks și Caicos. O anchetă a condus la o amendă de 1,3 milioane de dolari pentru , președintele IDT. În ciuda apelurilor pentru urmărirea penală a lui Aristide, autoritățile haitiene nu au făcut nimic.
Prim-ministrul Pierre-Louis (2008-2009) Într-un interviu acordat în iulie 2009, prim-ministrul de atunci, , a declarat că în Haiti corupția este înrădăcinată din cauza sistemului de clientelism, în care cei care fac parte din această rețea sunt promovați în sistem. Prin urmare, ea a susținut că există puține mijloace de a alege o legislatură cu integritate. Cu toate acestea, la scurt timp, ea a fost aspru criticată pentru aceste comentarii, fiind ea însăși acuzată de corupție pe motiv că o mare parte din ajutorul extern primit după o serie de uragane în 2008 ar fi dispărut în timpul mandatului său. În octombrie 2009, Senatul haitian i-a acordat un vot de neîncredere și a înlăturat-o.
Președinția lui Preval (1996–2001, 2006–11) miniatura| Președintele Préval la Conferința către un Nou Viitor pentru Haiti în 2010 Când Rene Préval a devenit președinte pentru a doua oară, în 2006, a moștenit o criză politică, cu o mică elită care controla bogăția națiunii. În 2006, Haiti se afla pe ultimul loc în Indicele de percepție a corupției (IPC) al Transparency International. Preval a promis o luptă împotriva sărăciei, iar prim-ministrul său, , a declarat că guvernul va pune în aplicare măsuri „draconice” pentru a combate corupția. Pentru a ajuta în acest sens, Préval l-a numit pe judecătorul Claudy Gassant în funcția de comisar guvernamental în august 2006.
În mai 2007, Préval a considerat că toți cei implicați în corupție sunt dușmani ai statului. Existau mari speranțe că Gassant, care avea o reputație impresionantă de integritate, va schimba lucrurile. În schimb, eforturile sale s-au dovedit a fi o dezamăgire și, în cele din urmă, a demisionat în august 2008 și a plecat în Republica Dominicană. În cele din urmă, președinția lui Préval a fost marcată de o creștere a violenței și a corupției. Guvernul Preval/Alexis a continuat să submineze eforturile anticorupție ale președinției interimare Gérard Latortue din 2005, retrăgând acuzațiile împotriva lui Aristide și eliberând mai mulți asociați ai lui Aristide care fuseseră încarcerați pentru corupție.
În 2007, Heritage Foundation a cerut public Senatului să explice de ce mai mulți membri au votat în favoarea unei rezoluții care avantaja o bancă numită SOCABANK. Se presupune că senatorii ar fi primit mită, dar nu s-a făcut nimic în legătură cu aceste acuzații.
Anul 2008 a fost numit „annus horribilis pentru corupție”. În 2008, Haiti a ocupat locul 177 din 180 de țări în Indicele de percepție a corupției al Transparency International.