Oreșnik (în , cu sensul de „Alun”) este o rachetă balistică rusă cu rază medie de acțiune (IRBM), caracterizată prin viteza sa declarată de peste Mach 10 (12.300 km/h), potrivit armatei ucrainene. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată în luptă pe 21 noiembrie 2024, lovind orașul ucrainean Dnipro. Racheta transportă mai multe vehicule de reintrare care pot fi țintite independent, utilizate anterior exclusiv de armele nucleare, echipate cu șase focoase, fiecare conținând, conform rapoartelor, submuniții. Acestea au fost descrise ca fiind extrem de dificil de interceptat, deși interceptorii moderni de rachete balistice sunt proiectați pentru a contracara acest tip de sistem. Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, a identificat Oreșnik ca fiind o variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune (IRBM) RS-26 Rubej.
Istoric Dezvoltare și intrarea în serviciu Se consideră că Oreșnik este o evoluție a rachetei RS-26 Rubej, un proiect testat anterior dar care fusese considerat abandonat în favoarea sistemului Avangard. Analizele tehnice sugerează că Oreșnik utilizează primele două trepte de propulsie ale rachetei RS-26 (care la rândul ei derivă din RS-24 Yars), eliminând a treia treaptă pentru a o clasifica drept o rachetă cu rază intermediară, nu intercontinentală.
Deși inițial experimentală la momentul primei utilizări în 2024, președintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 august 2025 că racheta Oreșnik a intrat oficial în producție de serie și în serviciul de luptă, primele unități fiind livrate trupelor. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, au apărut informații privind desfășurarea acestor sisteme și pe teritoriul Belarusului.
Utilizare operațională La 21 noiembrie 2024, în timpul Războiului Ruso-Ucrainean, racheta Oreșnik a fost folosită pentru prima dată în luptă. Lovitura a vizat complexul industrial Pivdenmaș (Yuzhmash) din orașul ucrainean Dnipro.
Pentru acest atac, racheta nu a fost echipată cu un focos nuclear și nici cu explozibili convenționali clasici, ci a folosit focoase inerte sau cinetice, scopul fiind demonstrarea capacității de penetrare a scutului antirachetă. Imaginile atacului au arătat impactul multiplu al submunițiilor MIRV. Racheta a fost lansată din regiunea Astrahan, de pe poligonul Kapustin Iar.
Analiștii militari au subliniat la acel moment că sistemele de apărare aeriană existente în Ucraina (precum MIM-104 Patriot) au dificultăți majore în interceptarea acestui tip de vector în faza terminală, din cauza vitezei hipersonice și a unghiului de atac aproape vertical.
Contextul Tratatului INF Dezvoltarea și desfășurarea rachetei Oreșnik au loc în contextul prăbușirii Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF). Semnat în 1987 între SUA și Uniunea Sovietică, tratatul interzicea deținerea, producerea sau testarea rachetelor lansate de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 km.
SUA s-au retras din tratat în 2019, acuzând Rusia că a dezvoltat în secret racheta de croazieră 9M729 (SSC-8) care încălca prevederile acordului. Apariția rachetei Oreșnik (o rachetă balistică cu rază intermediară) confirmă capacitatea Rusiei de a produce rapid vectori care se încadrează exact în categoria interzisă anterior de tratat, semnalând o nouă cursă a înarmărilor în Europa.
Semnificație strategică Analiștii militari consideră că utilizarea rachetei Oreșnik în noiembrie 2024 a avut mai mult un rol psihologic și politic decât unul strict militar. **Mesaj de descurajare:** Lansarea a avut loc la scurt timp după ce SUA și Marea Britanie au permis Ucrainei să utilizeze rachete ATACMS și Storm Shadow împotriva țintelor de pe teritoriul rus. Oreșnik a fost un avertisment că Rusia poate lovi orice capitală europeană cu o armă care este aproape imposibil de interceptat. **Separarea capacităților:** Oreșnik permite Rusiei să amenințe cu lovituri strategice fără a recurge imediat la arsenalul nuclear. Totuși, utilizarea unei rachete cu capacitate duală (nucleară/convențională) crește riscul de calcul greșit, deoarece radarele de avertizare timpurie ale NATO ar putea interpreta lansarea ca fiind începutul unui atac nuclear. **Eficiență cost-beneficiu:** Experții notează că utilizarea unei rachete balistice cu rază intermediară (IRBM) pentru a livra explozibili convenționali este extrem de ineficientă din punct de vedere economic, racheta fiind mult mai scumpă decât țintele distruse. Acest lucru sugerează că arma este rezervată pentru ținte de valoare extrem de ridicată sau pentru efecte demonstrative.
Vezi și RS-26 Rubej RS-24 Yars Avangard (vehicul hipersonic) Atacul cu rachete asupra orașului Dnipro la 21 noiembrie 2024
Note
Categorie:Rachete cu rază intermediară de acțiune Categorie:Războiul Ruso-Ucrainean Categorie:Armament al Rusiei