Alegerile prezidențiale au avut loc în România pe 4 mai 2025, iar turul al doilea pe 18 mai 2025. Nicușor Dan și George Simion au fost cei doi candidați care au avansat în turul al doilea, în care primul a ieșit victorios. Mandatul lui Dan ca al șaselea președinte al României a început la 26 mai.

Alegerile au fost convocate în ianuarie 2025, ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale din 2024, invocându-se un presupus amestec al Rusiei în favoarea lui Călin Georgescu, câștigătorul primului tur. Campania a fost caracterizată de instabilitate politică și de o serie de proteste împotriva anulării. La 7 martie, lui Georgescu i-a fost interzisă candidatura în așteptarea mai multor anchete penale, liderul partidului AUR, George Simion, anunțându-și candidatura în locul lui Georgescu.

Simion, care a obținut 40,96% din voturi în primul tur, s-a confruntat cu Dan, care a obținut 20,99% din voturi, în al doilea tur care a avut loc la 18 mai 2025. Dan a câștigat cu 53,6% față de 46,4% pentru Simion. La 20 mai, după ce a recunoscut alegerile și l-a felicitat pe Dan pentru victoria sa, Simion a declarat că a depus oficial o contestație a rezultatelor la Curtea Constituțională a României, invocând o fraudă electorală în masă. Acest demers a eșuat în cele din urmă, deoarece cererea lui Simion de anulare a alegerilor a fost respinsă de Curte, care a validat mandatul lui Dan.

Sistem electoral Președintele României este ales prin vot universal, direct și secret. Un candidat este declarat câștigător în primul tur dacă obține peste 50% din voturile alegătorilor înscriși în listele electorale. În caz contrar, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasați, iar cel care obține cele mai multe voturi este ales președinte. Conform Constituției, durata mandatului președintelui este de cinci ani cu un număr maxim de 2 mandate. Candidaturile pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate propune mai mulți candidați pentru a încuraja democrația deschisă prin opțiuni diversificate.

Calendar electoral

4 martie: Termenul–limită până la care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru vot la o secție de votare (se înființează o secție de votare în grupul de localități unde au optat să voteze cel puțin 100 de alegători). 15 martie: Finalizarea depunerilor candidaturilor prezidențiale. 20 martie: Termenul–limită până la care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru vot prin corespondență. 4 aprilie: Începerea campaniei electorale. 2 – 4 mai: Se votează în străinătate. 4 mai: Se votează primul tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00. 16 – 18 mai: Se votează în străinătate. 18 mai: Se votează al doilea tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00.

Registrul electoral Registrul electoral este o bază de date oficială care cuprinde toți cetățenii români cu drept de vot. Acesta este folosit pentru a crea listele permanente și pentru a organiza secțiile de votare. Fiecare alegător poate vota doar în localitatea de domiciliu sau reședință la secția de votare unde este arondat.

Listele suplimentare sunt pentru alegătorii care nu sunt înregistrați pe listele permanente, dar doresc să voteze. Aceștia trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere unde confirmă că nu au votat deja în altă secție. În București nu se poate vota pe lista suplimentară în alt sector. În străinătate, alegătorii pot vota la oricare din secțiile de votare pe listele suplimentare.

Validitatea buletinului de vot Un buletin de vot poate fi considerat nul dacă:

se aplică ștampila pe mai multe opțiuni. este rupt, îndoit sau are semne de alterare. nu conține ștampila secției de votare. ștampila cu mențiunea „VOTAT” are alt model. nu este ștampilat.

Un buletin de vot poate fi considerat valid dacă ștampila:

depășește limitele chenarului, fără a atinge alt chenar. a fost aplicată de mai multe ori în același chenar. a fost aplicată într-un chenar, cât și în afara oricărui alt chenar. a fost aplicată într-un chenar, dar apar mențiuni ale alegătorului pe buletin. se imprimă pe pagina interioară cu mențiunea TATOV.

Context Pe 6 decembrie 2024, cu 48 de ore înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională a României, din cauza suspiciunilor de intervenție rusă în favoarea candidatului independent, Călin Georgescu, care a luat un avans șoc în primul tur, cu 23%, și problemelor de finanțare ale campaniei sale, pe lângă alte încălcări ale legislației electorale. În urma anulării, Curtea Constituțională a decis ca Iohannis să rămână președinte până va fi ales un succesor.

Pe 21 decembrie 2024, prin coaliția majoritară între PSD, PNL, UDMR și partidele minorităților etnice, a fost format un nou guvern cu Marcel Ciolacu ca prim-ministru. Pe 23 decembrie 2024, au fost aleși președinții celor două camere ale Parlamentului: Ilie Bolojan ca președinte al Senatului României, iar Ciprian-Constantin Șerban ca președinte al Camerei Deputaților a României. Pe 12 februarie 2025, în urma inițierii în Parlament a procedurii de suspendare a președintelui, Klaus Iohannis a demisionat din funcție. Conform art. 98 din Constituția României, președintele Senatului, Ilie Bolojan, devine președinte interimar. Pe 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost acuzat de mai multe infracțiuni precum „incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale” și a primit interdicție de 60 de zile privind aparițiile mass-media. Pe 9 martie 2025, candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă pentru nerespectarea procedurilor electorale, comportamentul său la alegerile anterioare și pentru respectarea hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024. Pe 2 aprilie 2025, comisia SIE din Parlament avertizează de riscul unor noi interferențe rusești în noile alegeri „fie prin amplificarea tensiunilor, a atacurilor cibernetice ori a campaniilor de influență”.

Traian Băsescu a avertizat că există riscul ca unele state să ezite să recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din mai 2025 deoarece, după trei luni, nu a apărut nicio probă concretă care să justifice anularea alegerilor din noiembrie 2024.Traian Băsescu: Problema relației României cu SUA este legată de anularea alegerilor, Mediafax, 30 martie 2015, accesat 2025-04-13Traian Băsescu dezvăluie care este problema în relația României cu SUA: „Nu este nici ambasadorul, nici ministrul de Externe”, știrileprotv.ro, 31 martie 2015, accesat 2025-04-13Sebastian Jucan, Traian Băsescu afirmă că SUA au o singură problemă în relația cu România: „Se pune astfel sub semnul întrebării anularea alegerilor din noiembrie”, hotnews.ro, accesat 2025-04-13 El consideră că alegerile nu ar fi fost anulate dacă ar fi intrat în finală Ciolacu sau Ciucă.

Conform comisarului UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen, TikTok a făcut mai multe modificări interne printre care „o mai bună detectare și etichetare a conturilor politice, mai mulți experți în limba română și încă 120 de experți (fact checker-i) în grupul de lucru electoral din România, care se axează pe campanii de influență ascunsă și integritatea publicității electorale”. 133.000 de conturi false și de spam au fost eliminate.

Candidați Pentru a participa în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, candidatul trebuie să fie cetățean român, să aibă domiciliul stabil în România, să fi împlinit vârsta minimă de 35 de ani la data depunerii candidaturii și să nu fie lipsit de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Conform legii electorale, fiecare candidat la prezidențiale trebuie să adune minimum 200.000 de semnături de susținere de la cetățeni cu drept de vot.

Turul I Prezentare candidați Nume Născut Campanie Experiență în funcție publică Afiliere și aprobare x190px Crin Antonescu (65) Tulceacentru|faracadru|150x150pxMotto: România, Înainte! Senator (2008–2016)Președintele interimar al României (2012)Președintele Senatului României (2012–2014)Deputat (1992–2008) Alianța Electorală România Înainte (A.RO)formată din: PNL, PSD, UDMR/RMDSZ, Partidele minorităților naționaleCu excepția Asociației Italienilor din România. Victor Ponta (52) București Motto: România pe primul loc Deputat (2004–ziua alegerilor)Prim-ministrul României (2012–2015)Ministrul pentru Relația cu Parlamentul (2008–2009) Independent Susținut de: PRR, FIN, PER, ADER, PRR, PRM, PRO x195px Elena Lasconi (53) Hațeg, Hunedoaracentru|faracadru|158x158pxMotto: Am curaj să fac dreptate! Primarul Municipiului Câmpulung (2020–ziua alegerilor)USR Lavinia Șandru (50) Dej, ClujMotto: România RealăDeputat (2004–2008)Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) Daniel Funeriu (54) Aradcentru|faracadru|169x169pxMotto: Asta-i direcția!Ministrul Educației (2009–2012)Eurodeputat (2008–2009)Independent x185px Cristian Terheș (46) Zalău, SălajMotto: Credincios Națiunii Române!Eurodeputat (2019–ziua alegerilor)Partidul Național Conservator Român (PNCR) Sebastian Popescu (43) Balș, OltPartidul Noua Românie (PNR) John Ion Banu (64) Roman, Neamțcentru|faracadru|150x150pxMotto: Democrația și Civilizația trebuiesc apărate de către cetățeniIndependent Susținut de: PNRo, NR, ALO, POC, REDUTA, PFP, UCM Silviu Predoiu (66) BucureștiMotto: Competență. Caracter. Curaj.Director interimar al Serviciului de Informații Externe (2006–2007)

Director adjunct al SIE (2005–2006)

Șef direcția generală al SIE (2004–2005)Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)

Candidați respinși

Călin Georgescu Diana Șoșoacă Remus Pricopie Oana Crețu Ion Popa Maria Marcu Paul Ispas Matei Vanea Constantin Vieriu Gicu-Romeo Tiță Gelu Drăgan Constantin-Titian Filip Petru Mîndru

Candidați retrași

Anamaria Gavrilă Cătălin Avramescu Gabriel Păun Cristian Sima Anca Alexandrescu Constantin Ionescu Ana Birchall Anton Pisaroglu George Becali Dragoș-Adrian Șterpu Teodor Nițulescu Dan Negru Ioana Popescu

Buletinul de vot Poziția nr. 1 - George-Nicolae Simion - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Poziția nr. 2 - George-Crin-Laurențiu Antonescu - Alianța Electorală România Înainte (A.RO); Poziția nr. 3 - Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvați România (USR); Poziția nr. 4 - Cristian-Vasile Terheș - Partidul Național Conservator Român (PNCR); Poziția nr. 5 - Marcela-Lavinia Șandru - Partidul Umanist Social Liberal (PUSL); Poziția nr. 6 - Victor-Viorel Ponta - candidat independent; Poziția nr. 7 - Sebastian-Costantin Popescu - Partidul Noua Românie (PNR); Poziția nr. 8 - Silviu Predoiu - Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN); Poziția nr. 9 - John-Ion-Banu-Muscel - candidat independent; Poziția nr. 10 - Petru-Daniel Funeriu - candidat independent; Poziția nr. 11 - Nicușor-Daniel Dan - candidat independent.

Turul II

Prezentare candidați Nume Născut Campanie Experiență în funcție publică Afiliere și aprobare 160px George Simion (38) Focșani, Vrancea centru|faracadru|150x150pxMotto: Democrație! Deputat (2020–ziua alegerilor) Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) Susținut de: POT, PNȚCD, PPR, BSR, ANR, ROEXIT, PSDM, PNR, ACOR, POLUL, PATRIOT, COMUNIȘTII,PCR-XXI, PNS, MRSTurul II: AER, NR 160px Nicușor Dan (55) Făgăraș, Brașov centru|faracadru|177x177pxMotto: România OnestăPrimar General al municipiului București (2020–ziua alegerilor)Deputat (2016–2020) Independent Susținut de: USR, PMP, FD, DREPT, REPER, Nicolae Ștefănuță, SENS, PRA, NOA, PDU, PNȚMM, PV, URS.PDF, AMTTurul II: UDMR, PNL

Buletin de vot La 9 mai 2025, Biroul Electoral Central a stabilit machetele buletinelor de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.BEC a stabilit machetele buletinelor de vot pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, 9 mai 2025, mediafax.roCum arată buletinul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Reguli în campania electorală, 10 mai 2025, tvrinfo.ro Poziția nr. 1 - George-Nicolae Simion - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);