Felix Somló () a fost un jurist maghiar de origine evreiască, profesor de drept la Universitatea Franz Joseph din Cluj. S-a sinucis din disperare și în semn de protest față de transformările impuse de autoritățile române prin înființarea la Cluj a Universității Regele Ferdinand I.
Alături de Hans Kelsen și Georg Jellinek, a reprezentat școala austriacă a pozitivismului juridic.
Tinerețea și cariera Născut la Pozsony (Bratislava) și crescut la Kolozsvár (Cluj), provenea dintr-o familie de evrei maghiari asimilați. A fost copilul inginerului Lipót Fleischer și al Jozefinei Weinberger.https://web.archive.org/web/20160309142231/http://www.eltereader.hu/media/2014/06/Kovacs_EgyetemiTanarok_READER.pdf Și-a finalizat studiile la Kolozsvár, Leipzig și Heidelberg. În 1899 a obținut calificarea de conferențiar privat (magántanár) în filozofia dreptului, iar în 1903 în științe politice, la Universitatea din Kolozsvár. Concomitent, începând din 1899, a predat și la Academia de Drept din Nagyvárad (Oradea). În 1905 a fost numit profesor universitar titular la Universitatea din Kolozsvár. Din 1918 a activat ca profesor de științe politice și drept internațional la Universitatea din Budapesta.
Opera La 29 martie 1903, Societatea Maghiară de Științe Sociale (Társadalomtudományi Társaság) a ținut o sesiune în cadrul căreia dr. Bódog Somló și-a prezentat studiul intitulat Despre teoria evoluției sociale și câteva dintre aplicațiile sale practice (A társadalmi fejlődés elméletéről és néhány gyakorlati alkalmazásáról). Numărul din martie al revistei Huszadik Század („Secolul al XX-lea”) a publicat textul prelegerii și a relatat dezbaterea care a urmat. Endre Ady a scris un articol pe această temă. O versiune distorsionată a textului a fost trimisă ministrului de resort ca o presupusă incitare împotriva monarhiei. În cele din urmă, parlamentul l-a achitat — deznodământ pe care Ady l-a salutat drept o victorie în lupta împotriva clericalismului. Pe tot parcursul acestui episod, Somló a încercat să rămână în umbră și să evite lumina reflectoarelor.
În prima etapă a carierei sale, până în 1910, Bódog Somló a fost influențat de sociologia evoluționistă a lui Herbert Spencer. Lucrările din a doua sa perioadă reprezintă respingeri ale primei: s-a îndepărtat de sociologia naturalistă, plasând filozofia juridică și morală în centrul atenției sale.
Cea mai veche lucrare păstrată a sa este Parlamentarismul în dreptul maghiar (A parlamentarizmus a magyar jogban), un studiu de istorie a dreptului. În viziunea sa, parlamentarismul nu putea fi decât un fenomen trecător în istoria omenirii, o formă de guvernare adecvată strict unei anumite etape de dezvoltare. Lucrările sale Sociologia (Szociológia, 1901), Etica (Ethika, 1900) și Filozofia dreptului (Jogbölcselet, 1901) au reflectat în mod clar curentele de gândire care l-au influențat decisiv: sociologia evoluționistă spenceriană, teoria discernământului (belátásos elmélet) a lui Gyula Pikler și sociologia marxistă. Teoria discernământului a lui Pikler susține că oamenii creează dreptul, statul, asociațiile — și, prin urmare, instituțiile de orice fel — în mod rațional; mai exact, atunci când realizează și descoperă că își pot satisface nevoile mai eficient printr-o instituție nouă decât prin cea precedentă. Deoarece discernământul este un proces psihic, Somló a concluzionat că legitățile sociologice în sens strict sunt imposibile. La scurt timp după aceea, Somló a respins însă premisa — considerată de la sine înțeleasă în acea etapă — conform căreia factorii ce contribuie la apariția oricărui fenomen social există exclusiv în cadrul organismului uman, adică sunt de natură pur psihologică.
A delimitat apoi domeniul cercetării acolo unde îl negase anterior: în relația de reciprocitate dintre organismul uman și circumstanțele sau mediul său înconjurător. Această schimbare s-a concretizat în lucrarea Intervenția statului și individualismul (Állami beavatkozás és individualizmus) din 1903. În această operă, Somló și-a propus să stabilească locul și importanța științifico-naturală a intervenției statului în cadrul cursului firesc al dezvoltării sociale. El debutează cu două concepte-cheie: organismul uman și mediul înconjurător. Din cauza caracterului fragmentar al cunoașterii umane, intervenția statului nu poate fi niciodată perfectă și poate genera consecințe neintenționate; totuși, acest aspect este valabil pentru orice acțiune umană, iar acceptarea strictă a doctrinelor lui Spencer ar conduce nu la individualism, ci la o pasivitate absolută. Intervenția statului nu contrazice legea naturală a adaptării; dimpotrivă, în acest caz, adaptarea se realizează prin intermediul vieții psihice conștiente. Somló ajunge la o concluzie similară în analiza sa asupra relației dintre intervenția statului și selecția naturală. Tot ce mai rămânea era să susțină inductiv — prin dovezi istorice — ceea ce demonstrase deductiv, respingând simultan atacurile criticilor care se temeau că intervenția statului periclitează libertatea umană. Examinând evoluția generală a statului, el ajunge la teza conform căreia, deși sfera reglementării de stat se extinde, indivizii se supun normelor din ce în ce mai spontan și voluntar, diminuând substanțial constrângerea externă. Această conformare spontană se aplică exclusiv normelor juridice existente, nu și modificării normelor în sine. Orice element care servește drept condiție necesară pentru dezvoltarea și modificarea dreptului trebuie declarat drept natural.
Sinuciderea După unirea Transilvaniei cu România, Somló a primit o ofertă de a preda la Universitatea din București, dar a refuzat-o.https://real.mtak.hu/138048/1/ejpwebv.pdf După semnarea Tratatului de la Trianon, și-a redactat testamentul la Budapesta, lăsându-și întreaga avere Ligii pentru Integritatea Teritorială a Ungariei. S-a întors ulterior la Cluj, unde s-a sinucis, la mormântul mamei sale.
Cărți Félix Somló: Juristische Grundlehre. Felix Meiner, Leipzig, 1917. Félix Somló: Gedanken zu einer ersten Philosophie. de Gruyter, Berlin, 1926. Félix Somló: Juristische Grundlagen. 2., unveränd. Auflage. Felix Meiner, Leipzig, 1927.
Note
Bibliografie Andreas Funke, Péter Sólyom, Verzweifelt objektiv. Tagebuchnotizen und Briefe des ungarischen Rechtsphilosophen Felix Somló (1873–1920)., Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2013, ISBN 978-3-412-21048-9.
Categorie:Nașteri în 1873 Categorie:Nașteri pe 21 iulie Categorie:Decese în 1920 Categorie:Decese pe 28 septembrie Categorie:Oameni din Bratislava Categorie:Juriști austrieci Categorie:Juriști evrei Categorie:Juriști maghiari Categorie:Sinucideri în România Categorie:Decese în Cluj Categorie:Înmormântări în Cimitirul Hajongard